Motto: Din ce copac fantastic, din mari și vechi păduri, /Ți s-a durat vioara cu timpul în nervuri -/ Că de ridici arcușul, ușor, ca la un semn / Se redeșteaptă timpul încremenit în lemn?/ (…) De unde ai atâtea puteri de foc nestins,/ Arcușul tău să miște oceanul necuprins? / De-acum voi ști: adese când treci, tu porți solemn, /La subțioara timpul, încremenit în lemn. (“Vioara” de Eusebiu Camilar)
S-au împlinit, la 12 decembrie, trei decenii de când Firmele Gliga din Reghin poartă, pe toate meridianele lumii, “timpul încremenit în lemn”, transformat, prin muncă, pasiune, perseverență și dăruire, într-o frumoasă poveste despre oameni și despre dragostea pentru frumos - această “veșnică bucurie”, după cum se exprima, simplu și lapidar, poetul John Keats. Iar copacul “fantastic, din mari și vechi păduri” crește nu departe de Reghin, în locul numit Valea Italianului, din lemnul lui “răsărind” viori care le concurează cu succes pe cele meșterite la Cremona, de urmașii celebrilor lutieri Amati, Stradivari ori Guarneri.
“Prioritatea noastră este aceea de a va oferi un dar al muzicii care să dureze o viață” este deviza sub care ing. Vasile Ghiorghe Gliga, absolvent al Facultății de Industrializarea Lemnului Brașov, deputat în Parlamentul României, în legislaturile 2008-2012 și 2012-2016 - “lutierul Gliga” după cum este cunoscut în zonă și după cum se autodefinește - își conduce, cu pasiune grupul de firme SC Gliga Instrumente Muzicale SA, cel mai mare producător de instrumente muzicale cu coarde și arcuș din Europa, “Gliga” devenind, în 2005, la Geneva, marcă înregistrată la nivel internațional. Alături îi stau doamna Elena, soție și “parteneră de afaceri”, și cei trei copii: Vasile-Cristian, Dumitrița și Mirona, mezina, cea care s-a abătut de la tradiția familiei (dar nu și de la …sunetul muzicii), excelând în domeniul dansului sportiv, reprezentând România în cinci finale de Campionat Mondial și obținând titlul de campioană mondială în 2015, la Shangai.
“Fiecare zi e un început. Nu poți să te limitezi doar la momentul când am făcut prima vioară. Poate totul a început când am luat prima dată dalta în mână și am învățat să fac sculptură în lemn. O fabrică construită din mers, de către cei care au venit la noi să facă viori. Oameni care și-au dat probele de lucru pe șantier întâi și-abia apoi în atelierul de lucru pe care și l-au construit ei înșiși... Piața ne-a ales pe noi, pentru că am fost întotdeauna prompți în onorarea comenzilor și am îmbunătățit continuu calitatea”, mărturisește Vasile Gliga, descriind…lungul și anevoiosul drum al paltinului și molidului până la “redeșteptarea timpului încremenit în lemn”: o vioară, spune meșterul, se naște greu, cu multă caznă, cu multă iubire, cu îngăduință, dar și cu fermitate față de esența lemnoasă. După o uscare naturală a lemnului, de patru-cinci ani, urmează peste 250 de faze care trebuie urmate, în mare majoritate manuale: se sculptează, se șlefuiește, se finisează, se lăcuiește - finisajul este realizat cu pensula, cu lacuri pe bază de ulei de cea mai bună calitate - toate etapele fiind realizate după metodele tradiționale, care îi oferă instrumentului performanță sonoră și rezistență în timp.
Se lucrează diferențiat la o vioară, în funcție de clasa acesteia: la un instrument de serie - 50 de ore în decursul a trei luni, iar la un instrument de maestru, 300 de ore pe parcursul unui an. Anual, se produc 36.000 de instrumente, 150 finalizându-se zilnic.
Un alt argument al succesului este prețul competitiv, întrucât instrumentele “Gliga” se adresează tuturor segmentelor pieței, producându-se instrumente de la cele mai ieftine până la cele mai scumpe, de la 50 la 5.000 de dolari pentru o vioară, iar 98% din producție ia calea exportului, fiind distribuite pe toate piețele lumii - SUA, Europa, Japonia, Australia etc. Instrumentele muzicale - vioară, violă, violoncel, contrabas, precum și accesoriile necesare - cutii și arcușuri - sunt produse pe toate dimensiunile, pe patru categorii calitative - maestru, profesional, student și școală, fiecare instrument păstrându-și însă unicitatea, iar cele de maestru sunt însoțite de un Certificat de Autenticitate.
Peste jumătate din produse ajung în SUA, unde Cristian, fiul cel mare al familiei, a deschis o firmă - Gliga Violins USA, care vinde peste 3.500 de instrumente anual.
Sir Yehudi Menuhin, impresionat de calitățile unei viori a maestrului Vasile Ghiorghe Gliga, i-a trimis făuritorului ei o scrisoare de mulțumire și apreciere, iar în 2001, publicația americană TIME a descris, pe larg, povestea viorilor Gliga.
Nu în ultimul rând, Vasile Ghiorghe Gliga este inițiatorul și susținătorul financiar al Gimnaziului Privat “Mirona” din Reghin - cu program integrat de dans sportiv și limba engleză, unicul cu profil de dans sportiv din Europa, Reghinul devenind astfel Centru Național de Excelență în Dansul Sportiv.
Familia Gliga este cunoscută, de asemenea, prin susținerea permanentă a promovării tradițiilor și obiceiurilor românești de pe Valea Mureșului Superior și Valea Gurghiului, “Balul Însuraților”, desfășurat anual la Reghin fiind un eveniment unic în România, cu peste 1.000 de participanți, toți în costume populare autentice.
“Sunt privilegiată că am crescut într-un oraș care reprezintă un brand național și internațional: vioara de Reghin, pentru că în majoritatea orchestrelor mari din lume se cântă pe instrumente reghinene. E cu atât mai rar în aceste vremuri să ai privilegiul să trăiești într-un oraș în care se construiesc produse românești și unde există mii de oameni cu dragoste de artă și de meseria de lutier.
Sunt privilegiată și pentru că m-am născut într-o familie în care oamenii au fost întotdeauna pe primul plan. Am crescut alături de ei și, pornindu-se de la un atelier de câțiva metri pătrați, s-a dezvoltat de la zero cea mai mare fabrică de instrumente muzicale cu coarde și arcuș din Europa.
Ne mândrim cu faptul că Reghin este capitala lutierilor din România (…) Mă înclin în fața celor care au pus suflet în construirea primelor viori la Reghin, în fața maeștrilor reghineni care au făcut, de-a lungul anilor, ca acest brand să fie recunoscut în întreaga lume și a celor care duc mai departe prestigiul acestei nobile meserii”, sintetizează dna Dumitrița Gliga, deputat în Parlamentul României. (surse documentare și foto - facebook.com/gliga.instrumentemuzicale; wikipedia.org)
ILEANA SANDU
