Anul 2021 nu a fost ușor, după cum nici 2020 nu a fost deloc blând cu noi. Pandemia și măsurile luate pentru limitarea dezastrului sanitar au lăsat urme grele în obiceiurile noastre. Economia a fost afectată, oamenii au fost puși la încercări nefirești, lucruri pe care sperăm să le îndreptăm în 2022. În domeniul securității și al politicilor externe, noi și noi provocări au apărut pe harta ce include România, aruncându-ne într-un alt tip de nesiguranță. Și scumpirile la energie vin cu un plus de disconfort. Pe de altă parte, agricultura a avut un 2021 de senzație. În acest cadru - deloc obișnuit -, să aflăm cum văd analiștii anul pe care tocmai l-am început...
Profesorul universitar Bogdan Glăvan nu crede că, în 2022, vom asista la vreo reformă sau la o schimbare cât de cât consistentă în vreo zonă delicată a politicilor publice, și nici o schimbare în ceea ce privește managementul companiilor de stat și al entităților publice. “Nu văd nici o schimbare în ceea ce privește managementul companiilor de stat și al entităților publice. Această schimbare ai trebui să meargă în direcția principiilor de guvernantă recunoscute internațional, a modelelor de bune practici din cadrul OECD. Mai exact, sutele de companii pe care statul român le deține ar trebui inserate mai adânc în mecanismele economiei de piață, fie prin privatizare completă, fie prin listare la bursă, fie măcar prin stabilirea unui management profesionist, pe criterii validate la nivel internațional. Nu cred că vom vedea un progres în această direcție”, mai crede Bogdan Glăvan.
Miraculosul PNRR
în schimb, Glăvan spune că se încearcă impunerea ideii că PNRR reprezintă un veritabil program de guvernare. Setul de reforme care va moderniza România, deși acesta, de fapt, este mai degrabă despre investiții publice în domenii pe care Uniunea Europeană le consideră prioritare, cărora li se adaugă niște așa-zise reforme ale unor sisteme care funcționează dezastruos, precum sistemul public de pensii. “PNRR nu ține loc de program de guvernare și nu reprezintă o viziune care să mute România de la instituțiile extractive din prezent către instituții incluzive, care să asigure o circulație fluentă a valorilor și a capitalului uman, o societate deschisă și o guvernare în slujba cetățeanului”, spune Glăvan. “De exemplu, așa-zisa reformă a sistemului de pensii implică doar recalcularea pensiilor și eventual creșterea vârstei de pensionare, astfel încât sistemul public să rămână cât de cât solvabil. Însă «reforma» nu răspunde provocărilor de fond, contribuabilii vor primi din ce în ce mai puțini bani la bătrânețe, față de sumele cu care contribuie pe parcursul vieții active”, ne-a mai declarat profesorul universitar. Un alt exemplu îl reprezintă digitalizarea administrației, care este fără îndoială un lucru bun, însă fără schimbarea mentalităților și a tipului de birocrat din administrație, nu se poate vorbi de vreo reformă. “Un vameș corupt va rămâne un vameș corupt, indiferent dacă este dotat cu abac sau cu computer. Așadar, câtă vreme vom rămâne cu aceleași practici semi-feudale în administrație și cu același sistem de pensii bazat covârșitor pe principiul pay-as-you-go, nu putem vorbi de reforme”, subliniază Bogdan Glăvan.
Un an care va trece greu
Petrișor Peiu, doctor al Universității Politehnice din București, nu este deloc optimist. El spune că, în 2022, România va înfrunta trei mari provocări. Prima este reprezentată de prețurile energiei electrice și gazului natural, prețuri ce vor eroda puternic puterea de cumpărare, lucru care va reduce masiv competitivitatea companiilor, mai ales a celor din zona industrială. “Prețul prea mare al gazului natural, care a adus după sine până acum triplarea costului îngrășămintelor, va conduce la reducerea utilizării acestora în agricultură, ceea ce va avea ca efect reducerea producției vegetale”, explică Peiu. Ca efect pe termen mediu, românii se vor confrunta cu o inflație persistentă, care nu va trece așa de ușor cum dau unii să se înțeleagă. “Atâta timp cât nimeni nu va face nimic pentru a crește producția internă de gaze și electricitate, inflația nu se va domoli deloc. Vom continua, de asemenea, să importăm inflație pe măsură ce vom importa din ce în ce mai mult. Și toate contractele încheiate pe prețurile de la începutul lui 2020 vor trebui actualizate cu mult peste ceea ce ne așteptăm astăzi”, punctează Peiu. “În al doilea rând, mult-așteptatul și mult-lăudatul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va veni cu o listă lungă de sarcini pe care țara noastră va trebui să le îndeplinească într-un ritm cât se poate de susținut. Și același PNRR va obliga administrația și companiile să lucreze într-un ritm mult mai alert decât o fac de obicei. Pentru că, spre deosebire de alte tipuri de finanțări europene, aici nu poți greși și nu poți întârzia”, declară Petrișor Peiu. Analistul subliniază faptul că examenul pe care îl dă întreaga societate la acest capitol va fi, de fapt, și mai greu: în paralel cu PNRR, România trebuie să închidă cadrul financiar multianual 2014-2020 (până în decembrie 2023) și să deschidă cadrul financiar multianual 2021-2027!
“În al treilea rând, vom avea un guvern complicat, compus din două partide veșnic rivale și care nu se iubesc, plus vulpoii de la UDMR, hotărâți să exploateze în interesul minorității lor orice slăbiciune a statului român. PNL și PSD își vor disputa fiecare leu sau euro care va fi trecut în rubrica de cheltuieli. Se vor certa nu doar pe bugetele ministerelor, ci și pe cele ale consiliilor județene și ale primăriilor. Fiecare dintre cele două partide va încerca să trimită cât mai mulți bani în feudele electorale proprii”, atrage atenția dr. Peiu.
Eradicarea sărăciei versus prioritatea investițiilor
Din acest motiv, țara va simți puternic lipsa unei strategii naționale, coerente și unitare. Petrișor Peiu spune că “Unii vor încerca să apese pe pedala” «înlăturării inechităților și a sărăciei!», iar ceilalți vor încerca să apese pedala «investițiilor». Deloc dispus să intre în această dispută, premierul Ciucă va rămâne la ceea ce se pricepe mai bine: achizițiile de armament, din sursă unică și prin negociere directă, finalizate cu contracte Guvern - către - Guvern, ocolind cu grijă orice licitații sau alte proceduri specifice democrației”.
“Deficitul comercial va crește puternic și va atinge, pentru comerțul cu bunuri, linia de 25 miliarde de euro. Deficitul bugetar va rămâne în continuare ridicat, mult peste media europeană și va fi scuza perfectă pentru războiul pe resurse bugetare dintre primele două partide ale coaliției”, mai spune economistul.
Concluzia lui Petrișor Peiu este și mai întunecată: “Va fi, deci, un an greu, în care entuziasmul revenirii din 2020 se va fi risipit, iar decepția provocată de viitoarea criză nu va fi apărut. Încă”.
ALEXANDRU TURCU, CĂTĂLIN DUMITRESCU Revista Capital
