Mass-Media
Nouă, savant atestat de actul de înnobilare științifică.
Forurile noastre competente nu au obiceiul să arate “pollice verso”, cu degetul mare de la mână întors, să verifice și să sancționeze pe cine nu merită.
Experto credite.
Radule! Iată ce spune Shaw referitor la impostor: “Nu știe nimic și crede că știe tot. Asta îl îndreaptă în mod clar spre o carieră publică”.
Dezmeticirea
Cel care și-a dat seama destul de repede de bluff a fost primul secretar județean de partid, care, cu toate că nu adunase decât numai câteva clase primare, avea bunul simț al țăranului de pe valea Mureșului. Se cunoștea “slăbiciunea” lui pentru doctorițe, de aceea nu s-a “luat”de chirurg sau de oftalmolog, ci de ginecolog, care, de fapt, era veriga cea mai nevinovată în acest efort magnific pentru salvarea omenirii de satanicul flagel al secolului. Între prim-secretarul județean de partid și ginecolog au avut loc discuții aprinse și amenințătoare, dar până la urmă, tovarășul a fost lămurit că de fapt, el, doctorul, este numai “furnizorul” de materie primă și că de facto și de jure este un pion minor în echipa de savanți. Nimeni nu a crezut că primul secretar știa ce înseamnă de facto și de jure, dar tovarășul s-a lăsat convins și pentru că nu dorea să întindă coarda, din rațiuni “absconse”, a îngropat securea.
Un lucru nu știa nici primul secretar, nici presa și nici echipa de “nobeliști”, și anume, că în lume, în fiecare an apar circa 300 de “cercetători” nevinovați sau impostori care pretind că au descoperit tratamentul cancerului. Acești pseudo-cercetători în medicină, ca și în alte domenii, au o structură psihologică și un comportament aparte.
Pollice verso
- Ce zici de toate astea?, m-a întrebat Radu.
- Ce să zic? Cunosc părerile lui Arkadii Migdal, membru al Academiei de Științe din U.R.S.S., prestigios cercetător în domeniul fizicii nucleare, autor a mai multor monografii
Radule, ideea cășunată de impostură și prostie poate să devină un adevăr dacă nu-i sancționată la timp. În această situație, megalofilul impostor, după ce s-a instalat pe tron, își adună un grup de colaboratori care-l ajută nu numai la elaborarea lucrării, ci și la dărâmarea valorilor autentice prin zvonuri, prin “șopârle” la dosar, prin “recomandări” pline de atașament față de conducerea de partid și față de serviciile secrete. Își mai adună la dosar sute de lucrări științifice care nu au niciun ecou în presa științifică din țară și din străinătate, nimeni nu le citează, maculatură care nu folosește nimănui, dar numărul lor dă bine și le ia ochii celor care hotărăsc înscrierea căpătuitului în societăți științifice aureolate cu efigia lui Akademos. Mai plătește o contribuție de zece dolari la o “societate” din New-York și ajunge, deodată, pentru cei de acasă, mai puțini cunoscători în ale legilor din Lumea tipărite la Moscova și New York, care, în cartea sa - De la îndoială la certitudine - scrie textual despre acești “mari descoperitori, mari impostori și despre descoperirile lor”. Uite ce zice Migdal:
“Cotitura survine nu numai într-o anumită problemă, ci dintr-o dată în toate domeniile științei contemporane. Autorul nu posedă cunoștințe în domeniul respectiv. Nu sunt citate lucrări științifice contemporane, deoarece autorul nu le cunoaște. Autorii afirmă că «descoperirea» lor este rodul unor eforturi de mai mulți ani, deși se vede că timpul respectiv
nu a fost folosit nici pentru calcule matematice, nici pentru experimente și nici măcar pentru analiza faptelor cunoscute, ci numai pentru autoliniștire. Autorii nu au produs niciodată lucrări de proporții, în cel mai bun caz modeste”.
În opinia prestigiosului laureat se pot identifica ușor și fără greș, indiferent de detalii, lucrările noului “întemeietor” sau “deschizător de drumuri”, terminologie inventată pentru asemenea cazuri de către laureatul premiului Nobel, fizicianul Wolfgang Pauli.
(Va urma)
Dr. ONORIU IUNIU CORFARIU
