LUNI, 21 FEBRUARIE, ZIUA INTERNAȚIONALĂ A LIMBII MATERNE

Distribuie pe:

În aceeași limbă

Toată lumea plânge,

În aceeași limbă

Râde un pământ.

Ci doar în limba ta

Durerea poți s-o mângâi,

Iar bucuria

S-o preschimbi în cânt.

În limba ta

Ți-e dor de mama

Și vinul e mai vin,

Și prânzul e mai prânz.

Și doar în limba ta

Poți râde singur,

Și doar în limba ta

Te poți opri din plâns.

Iar când nu poți

Nici plânge și nici râde,

Când nu poți mângâia

Și nici cânta,

Cu-al tău pământ,

Cu cerul tău în față,

Tu taci atunce

Tot în limba ta.

(GRIGORE VIERU - În limba ta)

În lume sunt vorbite peste 6.000 de limbi. Aproape jumătate dintre ele (peste 43%) sunt în pericol de dispariție, iar mai puțin de 100 apar în spațiile digitale * Există 500 de limbi pe care le vorbesc mai puțin de 100 de persoane * Atât Papua Noua Guinee, cât și India au aproximativ 860 de limbi materne * Spaniola folosește cuvinte diferite atunci când se referă la cunoștințe generale/publice despre un anumit subiect sau la aspecte intime privind acel subiect * ONU a instituit Ziua Internațională a Limbii Materne în anul 2000 * Data aleasă amintește de evenimentele ce au avut loc la 21 februarie 1952, când mai mulți studenți care demonstrau în Dhaka pentru recunoașterea limbii lor materne “bangla”, drept una din cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împușcați de forțele de poliție.

Globalizarea unește lumea, dar întregi sisteme lingvistice se estompează în acest proces. Limbile consacră amprentele culturale, iar pierderea unei limbi înseamnă pierderea unei culturi, de aceea, Ziua Internațională a Limbii Materne promovează diversitatea lingvistică și valoarea multilingvismului.

Cum se pierde o limbă? Se întâmplă atunci când comunitățile se integrează în grupuri mai mari. Copiii cresc învățând limba dominantă, care îi ajută să reușească în viață, în timp ce părinții și bunicii păstrează limba veche, care, însă, dispare odată cu ei.

De exemplu, în 1826, mai mult de un milion de oameni vorbeau bretona, în nord-vestul Franței. Doar câteva sute de mii o vorbesc acum și cei mai mulți dintre ei au peste șaizeci de ani.

Faptul că, uneori, împrejurările îi obligă pe oameni să-și ducă viața de zi cu zi... într-o limbă străină reprezintă un dezavantaj serios. Asta se întâmplă de fiecare dată când o limbă dispare. Pentru a combate acest lucru, Ziua Internațională a Limbii Materne celebrează diversitatea culturală și sprijină păstrarea în siguranță a limbilor lumii.

Limba maternă este definită ca “prima limbă învățată de o persoană de obicei în copilărie, în familie”. Aceasta poate fi diferită de limba oficială a țării în care trăiește familia. În timpurile moderne, unii părinți își învață copiii să vorbească o altă limbă decât cea vorbită în comunitate sau limba maternă a părinților (de exemplu limba engleză). În limbaj de specialitate, limba maternă mai este cunoscută ca L1.

“Limba noastră-I o comoară...”

* Numărul cuvintelor din limba română e greu de estimat, dar cele mai multe, 80.000, sunt explicate în DEX. Prima limbă care are cel mai bogat lexic este limba engleză, care are un vocabular de 1.000.000 de cuvinte.

* Cel mai lung cuvânt în limba română se află pe locul 3 în topul celor mai mari cuvinte din Europa. Este un cuvânt greu de pronunțat, cu doar 44 de litere: PNEUMONOULTRA-MICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ - definește o boală a plămânilor provocată de inhalarea prafului de siliciu vulcanic.

* Limba română este singura limbă europeană în care se poate face o propoziție completă formată din 8 cuvinte ce conțin doar vocale. Exemplu: “Oaia aia e a ei, eu o iau.”

* Limba română conține și câteva grupuri de cuvinte care pot fi citite de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga fără să-și piardă sensul:

“Ele fac cafele.” ““Ele ne seduc cu desenele.”“Era o tipă răpitoare.” “O ramă maro.”

* Cele mai multe cuvinte din limba română încep cu litera “C” și sunt în număr de 19.750, iar “Y” este litera cu care încep cele mai puține cuvinte, și anume 14.

* Întâlnim și cuvinte care conțin toate literele cu semne diacritice din alfabetul român: “îmbrățișând”, “înfățișând”.

* În DEX vom găsi doar câte un singur cuvânt care începe și se termină cu literele “h”, “î”, “j”, “x”: “hemistih”, “înzăvorî”, “jivraj”, “xerox”;

* Aproape 40% din totalul cuvintelor din vocabularul limbii române provin din franceză și italiană, dar în schimb avem 3 cuvinte care ne reprezintă tradițiile în patrimoniul cultural UNESCO: “dor”, “doină”, “colind”;

* Cuvintele “dor” și “doină” nu pot fi traduse cu exactitate în altă limbă.

* Limba română este una dintre cele 5 limbi în care se oficiază slujbe pe muntele Athos.

* Cuvântul “Dumnezeu” este una dintre cele mai lungi formule care se referă la persoana sacră supremă, având trei silabe. În majoritatea limbilor, expresia divinității este monosilabică (“Dieu”, “God”, “Dio”).

* Cele mai vechi atestări ale unor cuvinte românești apar în unele texte slavone cu 1555 de ani în urmă: “abia”: 863-867 d.Hr; “cumătră”: 869-885 d.Hr; “august”: 943 d.Hr.

* Deși numărul cuvintelor vocabularului limbii române este de peste 80.000, se pare că în viața de zi cu zi folosim aproximativ 1.500, printre acestea remarcându-se verbele “a da”, “a lua”, “a face”, “a pune”, “a avea” și substantivele “cap”, “mână”, “ochi”.

* Într-o viață de 70 de ani, un om rostește în jur de un miliard de cuvinte, deci putem spune că în medie repetăm de peste 666.000 de ori fiecare dintre cele 1.500 de cuvinte uzuale din limba română.

* Cuvântul care prezintă o înșiruire alternativă de vocale-consoane:

“CITOMEGALOVIRUSURILOR/CITOMEGALOVIRUS”.

* Cel mai lung cuvânt în care fiecare literă se repetă exact de două ori: “ANGIONEFROGRAFIE” - 16 litere.

* Cuvântul care conține cele mai multe consoane la sfârșit: “KITSCH” - 4 consoane.

* Singurul cuvânt din DEX care conține grupul de litere “abc” este: “ABCES”.

* Diferența cea mai mare de litere între forma de plural și singular a unui substantiv o prezintă cuvântul “om” - “oameni” (4 litere).

* Cel mai lung cuvânt care conține o singură vocală este “ABRACADABRANT” - 13 litere.

* Numai un ardelean poate să formuleze o propoziție numai din cuvinte compuse din două litere: “No, ni, mă, la el, ce be!”

Cele mai frumoase cuvinte românești

Într-o postare pe pagina sa de socializare, universitarul târgumureșean prof. univ. dr. Iulin Boldea, istoric și critic literar, relatează că, în numărul din 15 iunie 1933, revista “Realitatea Ilustrată” lansa cititorilor săi invitația de a participa la alcătuirea unui clasament al celor mai frumoase cuvinte din limba română.

Rezultatul concursului a fost publicat în numărul din 3 august 1933, lista celor zece cuvinte fiind alcătuită din: “dor”, “doină”, “mamă”, “glorie” , “amurg” , “freamăt”, “patrie”, “lacrimă”, “murmur”, “mioară”.

Cele mai noi cuvinte

În curând va fi disponibilă pentru publicul larg cea de a treia ediție a Dicționarului Ortografic Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM). Acesta cuprinde peste 65.000 de cuvinte, 3.600 fiind neologisme, precum: “a accesoriza”, “acidifiant”, “adresabilitate”, “advertorial”, “sitcom”, “telemuncă”, “teleșcoală”, “vegan”, dar și multe “împrumuturi”din engleză (anglicisme): “afterschool”, “audiobook”, “bitcoin”, “Black Friday”, “breaking news” “check-in”, “cool”, “deal”, “dealer”, “dispenser”, “face to face”, “fake”, “fake news”, “fresh”, “gay”, “hacker”, “hairstylist”, “home delivery”, “like”, “low cost”, “outdoor”, “part-time”, “selfie”, “shopping center”, “show-business”, “start-up”, “take away”, “training”, “a updata”, “a upgrada”, “voucher” - devenite frecvente, uneori în locul unor sintagme românești precum știri de ultimă oră, știri false, livrare la domiciliu, program parțial/redus. etc. Alte “noutăți: “a digitaliza”, “a informatiza”, “operaționalizare”.

“Vreau să subliniez însă că acest fapt nu trebuie interpretat greșit: nu înseamnă că recomandăm toate anglicismele înregistrate în DOOM ediția a treia, mai ales când dublează cuvinte sau expresii românești. Le-am inclus pentru a consemna grafia lor corectă, precum și pronunțarea lor cu mijloacele limbii române, dar cât de cât apropiată de cea din engleză”, a precizat coordonatoarea ediției, dna Ioana Vintilă-Rădulescu, doctor în lingvistică.

Tema Zilei Internaționale a Limbii Materne din 2022 este “Folosirea tehnologiei pentru învățarea multilingvă: provocări și oportunități” și va aborda rolul potențial al tehnologiei în promovarea educației multilingve și în sprijinirea dezvoltării unei predări și învățări de calitate pentru toți.

(surse: un.org, dictie.ro, nationaldayarchives.com, romania.europalibera.org/, readersinthemist.wordpress.com, events.unesco.com)

Documentar realizat de ILEANA SANDU

Lasă un comentariu