Cu mulți ani în urmă, când credința greco-catolică nu fusese încă reprimată și slujitorii ei nu fuseseră decimați, capii bisericii din Blaj bănuiau că un preot le ascunde un adevăr. În cele din urmă au aflat că slujitorul cultului, trimisul lor pe sate pentru potolirea apucăturilor sodomice ale sătenilor, a avut o clipă de rătăcire, s-a lăsat ademenit de ispită și a trecut de partea “păcătoșilor”, cu fapte dezavuate de biserică. S-a rânduit urgent, ad-hoc, un “conclav” care să-l excludă pe nesăbuit din rândurile preoțimii.
În curtea seminarului din Blaj, la o masă lungă, au luat loc douăzeci și patru de ierarhi, iar în fața lor, pe un scaun, stătea învinuitul, liniștit, demn și responsabil de faptele pe care le-a recunoscut fără tăgadă. Dezbaterile au început și au continuat, pro și contra, în același stil:
- L-am trimis pe sate să îndrepte relele și a devenit un păcătos. Merită disprețul nostru.
- Toată viața a studiat. Și-a dat doctoratul la Roma, la Londra și la Köln, nu ne putem lipsi de un asemenea coleg. Nu sunt de părere să-l excludem din rândurile noastre.
- Ne-a ascuns adevărul. Dacă ni se mărturisea și se lepăda de păcatele săvârșite, îi acordam circumstanțe atenuante. Adevărul tăinuit ne otrăvește tuturora viața. Sunt pentru excluderea lui din rândurile preoțimii.
- Dumnezeu dorește îndreptarea păcătosului, nu moartea lui.
- Este un preot deosebite de instruit. Primul lui discurs din catedrală, după hirotonisire, a fost un pariu cu câțiva dintre noi. El, păcătosul, a pariat cu noi că poate vorbi credincioșilor două ore despre un subiect pe care nu l-a pregătit și pe care-l va primi de la noi în momentul urcării în amvon. Zis și făcut. În Duminica Tomii, după slujbă, când a urcat în amvon, i-am înmânat un plic. Ajuns sus, după ce l-a deschis, nu s-a arătat surprins când a constatat că biletul care ar fi trebuit să conțină subiectul era nescris. Noi, cei care am pariat cu el, am găsit de cuviință să-i lăsăm libertatea să-și aleagă el singur subiectul. Stăpân pe sine, calm și-a început discursul așa:
- Din nimic a făcut Dumnezeu lumea și așa a ținut-o două ore. Suntem noi așa de negândiți să ne lipsim de un asemenea om de cultură?
Și uite așa, preoții au ținut-o pro și contra vreo două ore. Într-un târziu, unuia i-a venit ideea să-l întrebe pe acuzat:
- Ce ai de spus întru apărarea dumitale?
Calm, fără să se precipite, măsurat în vorbă, s-a aplecat, a luat o piatră, a pus-o pe masă și a replicat:
- “Cel fără de păcat dintre voi să arunce cel dintâi piatra asupra mea”.
La fel ca în episodul Biblic, preoții judecători auzind acestea și mustrați fiind de cuget au ieșit unul câte unul, începând cu cel mai în vârstă. Rămas cu acuzatul, eretocritul șef i-a zis:
- N-a rămas niciunul. Nu te-a condamnat niciunul. Nici eu nu te voi condamna.
Preotul dezlegat de păcate purta numele unuia dintre eroii care a condus răscoala țăranilor din munții Zărandului și era tot atât de iubitor de neam, de credință și de libertate ca și omonimul lui din Apuseni.Era puțin la trup, potrivit de statură, cu ochi negri cu căutătură plină do viață și de vigoare. Pe fața lui se citea stăpânirea de Sine, dârzenia, bunătatea și vioiciunea minții.
După câțiva ani, preotul a fost azvârlit în închisoare pentru că torționarii nu au putut să-l silească cu nicio metodă de constrângere, și nu au fost puține, să abjure de la credința lui.
- Cum, în tot județul Alba nu găsim un translator mai acătării care să ne ajute să ne putem descurca cu englezii ăștia care construiesc fabrica de porțelan?, l-a întrebat mirat și contrariat primul secretar pe șeful securității.
- Nu! Am întrebat peste tot. Am găsit câțiva, dar sunt la nivel de începători și mediu de cunoaștere a limbii engleze și nu pot face față unei bune înțelegeri cu constructorii. Avem unul singur care vorbește bine limba engleză.
- Ei, și ce-i cu el?
- Este deținut politic.
- Ce a făcut?
- Nu a vrut să se lepede de credința lui greco-catolică. Este preot.
- Și tu zici că ăsta-i un caz politic?
- Așa am primit ordinele.
- Scoate-l din închisoare și trece-l pe șantierul unde se construiește fabrica.
Îmbracă-l, dă-i de mâncare, tunde-l, fă-l gigea și bagă-l ca translator. Vezi, poate-l faci colaborator.
- Am încercat cu mijloacele noastre specifice, l-am stâlcit de vreo câteva ori, dar nu merge. Preferă să fie lichidat decât să iscălească angajamentul cu noi sau să abjure.
- Și așa nu știm ce vorbește cu englezii, dar să nu fugă, i-a zis directorului de șantier securistul care răspundea de obiectivul industrial. De aceea am dat ordin ca să fie în permanență pe urmele preotului trei-patru milițieni.
(Va urma)
Dr. ONORIU IUNIU CORFARIU
