Pe fondul conflictului armat din Ucraina, adevarul.ro ne prezintă condițiile în care pot fi mobilizați rezerviștii, în situația în care, în România, ar fi decretată starea de război, de mobilizare sau de asediu.
Neprezentarea, pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani
Potrivit sursei citate, prin Legea nr. 395/2005, de la 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat. Astfel, ultima încorporare a recruților pentru militarii în termen a fost realizată în octombrie 2006, iar pentru militarii cu termen redus, în luna iunie 2006.
Cu toate acestea, pe fondul crizei din Ucraina, această suspendare poate fi ridicată în anumite condiții. Autoritățile pot apela la mobilizarea parțială sau totală a forțelor pentru întărirea sistemului de apărare.
Starea de război, de mobilizare, precum și cea de asediu pot fi decretate de președintele țării și validate de Parlament. Ulterior, Ministerul Apărării Naționale (MApN) mobilizează rezerviștii de orice fel.
Este vorba de militarii rezerviști voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani care au contracte cu MApN și sunt plătiți chiar dacă stau acasă cu 30 la sută din soldă (minimum 540 de lei pe lună, în cazul unui soldat). Aceștia trebuie să se prezinte imediat la unitățile militare de care aparțin.
Armata Română s-ar baza pe cei aproape 60.000 de rezerviști, adică bărbații care au efectuat stagiul militar înainte de suspendarea acestuia și sunt în posesia unui livret militar. Aceștia știu deja la ce unitate trebuie să se prezinte în 48 de ore și au atașat livretului un ordin de chemare care conține și cupoane de transport valabile pe mijloace rutiere, feroviare, navale sau aeriene.
În caz de neprezentare la termenul și locul menționate în ordin, persoana riscă închisoare de la doi la șapte ani.
Sunt obligați să se prezinte la unitățile militare doar rezerviștii care au până în 55 de ani, vârsta până la care sunt menținuți în evidențele militarilor în rezervă.
Serviciul militar redevine obligatoriu
Legea 395/2005 prevede și faptul că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, încorporabili fiind cetățenii români,
bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar. La cerere, încorporarea se poate face la cel puțin 18 ani.
Nu sunt cetățeni încorporabili cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical, personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani.
De asemenea, nu vor face serviciu militar persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală, precum și cei care (cu respectarea unor anumite condiții) au persoane în întreținere.
Sunt exceptați și cei care au soția bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate, cei care au unul sau mai mulți copii minori, iar soția a decedat sau cei ai căror părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă.
Refuzul încorporării
Legea 446/2006 prevede că cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ. În acest caz, cel încorporat poate refuza să poarte armă.
Potrivit legislației, refuzarea încorporării este infracțiune și se pedepsește. “Fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, își provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani”, se arată la articolul 432 din Codul Penal.
Refuzarea încorporării atunci când țara nu se află în stare de război sau asediu este pedepsită cu amenzi între 500 și 8.000 de lei. (L.P.)
