În urmă cu câteva decenii, dacă terminai o instituție de învățământ superior și îți luai și diploma, aveai asigurat un loc de muncă pe măsura calificării. Astăzi urmezi cursurile la orice instituție de învățământ superior vrei, plătești din taxe și impozite sau direct, pentru a fi lăsat să înveți și faci cu diploma ce ești lăsat să faci sau cât te lasă stomacul să accepți. Vremurile cu să pregătim specialiști pentru că statul chiar are nevoie de așa ceva au apus demult, la putere este interesul bugetarului pentru cât mai mulți studenți, care să îi rotunjească salariul sau avem interesul privatului în a da, pe merit sau nu, o diplomă pe care nici nu-l interesează dacă poate avea căutare pe piața muncii.
Luați un exemplu, UMF-urile, peste 10 la număr în România. Printre pregătiri mai exotice, cu taxă și destinate unor regiuni locuite de minorități sau cu cursuri pentru... arhitecți, în limba engleză, puteți identifica o grămadă de locuri scoase la concurs la calificări pentru care statul român nu prea reușește să le satisfacă pentru noii veniți și vorbim de posturi pentru farmaciști și stomatologi. Ca să ocupi un post la stat ca tânăr absolvent e aproape de nivelul ficțiunii, așa că ai alternativa mersului la privat, acolo unde e suprasaturare sau să te pretezi la distribuție de produse la ușa medicului de la stat, în calitate de distribuitor medical jenant. Și, totuși, statul român se ambiționează să scoată, pe banii lui, suficienți farmaciști și stomatologi, dar și medici de generală, cu diplomă folositoare mai mult în mediul privat sau la lucrat afară.
De la școala făcută pentru că vrei, că îți dorești, să trecem la școala obligatorie, de partid și de control informații. Ca să aveți o carieră de consilier, deputat, senator, prefect, primar și alte ocupații lejere, bănoase și aducătoare de pensie nesimțită, pe carnet de partid, aveți nevoie de o pregătire anterioară. Aveți nevoie de anumite școli cu dinozauri comuniști la catedră și de informații, unele dintre ele cu recomandări de la locul de muncă al doritorului (Academia Ștefan Gheorghiu de tip nou) sau cu taxă, iar dumneavoastră când mergeți să votați puneți ștampila pe insul care deja e vizat de sistem ca fiind valabil și, probabil, ușor de manevrat, mai apoi. Din fericire, privata HoReCa se simte mai bine, aici nu ai nevoie de diplome și școală ca să servești la masă sau să debarasezi după client, vremurile cu liceu economic obligatoriu au apus și ele. La fel și în presă, nu mai e nevoie să cumperi diplome la instituții de prestigiu numite Lucian Blaga sau Dimitrie Cantemir, nu mai există legea presei, care cere facultate pentru meseriași, poți scrie și cu 10 clase și cu un copil accidental, de la patron.
Ni se flutură, propagandistic, reușita unor elevi de liceu, acceptați la Harvard sau Oxford, dar un asemenea elev, invitat la o școală fără să dea examen de admitere nu este mai presus ca un elev care și-a tocit coatele pentru a intra prin concurs la o universitate dorită și de prestigiu, fără taxe, din țară, în timp ce aleșii de la Ministerul educației experimentează, zilnic, sisteme care să ajute profesorii să predea cât mai puțin și elevii să învețe și mai puțin. Putem trage o concluzie, țara te vrea inutil cu diplomă? Ce finalitate, am dat diploma, spală-te pe cap cu ea, ce pretenții să aveți de la învățământul preuniversitar, dacă ăia nu știu nici diferența între trimestru și semestru? Ce logică în a urma cursurile, dacă poți face o postliceală fără să fii capabil să îți iei... bacalaureatul? Țara nu te vrea prost, te vrea inutil cu diplomă. Ai cotizat, continuă! Nu ai cotizat, continuă! Oricum, nu prea avem ce să îți oferim la stat, mergi cu diploma ta prețioasă și pe banii statului și convinge privatul că ești nestemata care îi lipsește!
C. GHEORGHE
