* “Mai bună este o bucată de pâine uscată în pace, decât o casă plină cu carne de jertfe, dar cu vrajbă. Un slujitor înțelept e mai presus decât un fiu aducător de rușine. O inimă veselă este un leac minunat, pe când un duh fără curaj usucă oasele. Omul priceput are înaintea ochilor lui înțelepciunea, iar ochii celui rău se uită la capătul pământului. Cel ce își stăpânește cuvintele sale are știință și cel ce își ține cumpătul este un om priceput”.
Regele Solomon (1000 î.Hr.-931 î.Hr.), a fost fiu al lui David și al Batșebei, așa-zis rege al Israelului timp de 40 de ani (971-931 î.Hr.), a avut o domnie faimoasă, prosperă și tihnită, constructorul Templului de la Ierusalim; de la el a rămas proverbială înțelepciunea sa. În anul 2010 s-au făcut descoperiri care atestă realitatea timpului lui Solomon, a faptelor lui și a zidurilor templului din Ierusalim. Pentru creștinătate, regele Solomon este acela care a cerut de la Dumnezeu înțelepciune pentru a-și conduce poporul, și primește de la Dumnezeu “o minte înțeleaptă și pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el și cum nu va avea nimeni după el, cunoștințe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei și botanicii și care, pe deasupra, primește bogății și slavă, așa încât în timpul vieții nu va mai fi nici un împărat ca el. Lui Dumnezeu i-a plăcut lucrul că Solomon n-a cerut nimic pentru el, ci pentru popor, nu cum cer alții: sănătate, bogăție sau moartea dușmanilor.
***
* “PACEA nu va putea fi o siguranță decât atunci când toate națiunile vor fi călăuzite de principiul de cinste, moralitate și sinceritate în raporturile lor cu celelalte națiuni care le înconjoară. Viitorul este, ca și în viață, al națiunilor cinstite, care pot privi în jurul lor cu capul sus”.
George Enescu (1881-1955), compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor. Este comsiderat cel mai important muzician român.
***
* “În Munții Tibetului, un vânător a avut un groaznic sfârșit. Aflându-se într-o pădure, pe marginea unui râu, văzu un fagure de miere, sus, pe creanga unui pom de la marginea unei ape; și se urcă îndată să-l ia. El nu bănuia că în acea clipă, viața lui era amenințată din trei părți. Sub copac, în apă, îl aștepta cu gura căscată un crocodil, gata să-l înghită. La spatele lui, o haită de lupi sta la pândă; iar rădăcinile copacului erau roase de viermi. Ce se întâmplă? Copacul dezrădăcinat se prăbuși în apă și vânătorul căzu pradă crocodilului”.
Tot așa este, dragii mei, și cu sufletul omului, legat de trupul cel muritor: gustă puțină vreme din dulceața păcatului iar mai apoi cade pradă diavolului și instrumentelor lui. “Stați împotriva diavolului și el va fugi de la voi” (Iacov cap. 4, vers. 7).
P.S. “În orice cetate sau sat veți intra, cercetați cine este în el vrednic și acolo rămâneți până ce veți ieși. Și intrând în casă, urați-i zicând: “Pace casei acesteia”. Și dacă este casa aceea vrednică, vină pacea voastră peste ea. Iar de nu este vrednică, pacea voastră întoarcă-se la voi. Cine nu vă va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele voastre, ieșind din casă sau din cetatea aceea, scuturați praful de pe picioarele voastre” (Matei cap. 10, vers. 11-14).
PĂRINTELE ILIE
