Odată cu izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina, lupta împotriva coronavirusului a fost în mare parte abandonată, iar împlinirea a doi ani de când Covid-19 a fost declarată ca pandemie, de către Organizația Mondială a Sănătății a trecut aproape nebăgată în seamă.
Covid a fost și este încă “un pericol seismic”, care a afectat viețile a milioane de oameni, provocând suferință pentru moartea celor dragi și neliniște pentru alte milioane, rămași fără mijloacele de trai, deoarece pandemia a cauzat blocaje pe scară largă și o lovitură cruntă pentru economiile multor țări. De asemenea, impactul pe termen lung al bolii - atât în plan fizic cât și mintal - nu a fost, încă, elucidat, studii în acest sens fiind în curs de des desfășurare.
În urmă cu doi ani, când OMS a declarat, pe 11 martie 2020, că boala Covid “ar putea fi caracterizată drept o pandemie”, nimeni nu bănuia că aveau să urmeze peste 452 de milioane de cazuri, până în prezent, și peste 6 milioane de decese, potrivit datelor de la Universitatea Johns Hopkins, care continuă să țină evidența numărului de infectări și decese.
Cifrele sunt atât de mari încât aproape uiți că fiecare dintre aceste decese a fost o pierdere tragică pentru o prsoană sau pentru o întreagă familie.
În timp ce marile economii globale se redeschid și multe națiuni învață să “coabiteze” cu virusul, experții în sănătate publică avertizează că pandemia este departe de a se fi încheiat: “Am învățat deja, din plin, că noi variante ale virusului pot să apară și au apărut, cu fiecare tulpină nouă despre care știm că se dovedește mai virulentă (deși, din fericire, mai puțin mortală) decât precedenta”.
Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat, în ajunul aniversării a doi ani de când Covid-ul a fost declarat pandemie, că, “deși cazurile și decesele raportate sunt în scădere la nivel global, iar mai multe țări au ridicat restricțiile, pandemia este departe de a se termina”, în situația în care multe persoane continuă - în ciuda evidenței - să creadă că boala nici măcar nu există.
Într-un mesaj difuzat, joi, pe Twitter, Tedros a reafirmat că pandemia “nu se va termina nicăieri până când nu se va termina peste tot” și a spus că OMS este îngrijorată de numărul mare de țări care reduc “drastic” testările și că acest lucru “ne inhibă capacitatea de a vedea unde este virusul, cum se răspândește și cum evoluează”.
În prezent, se urmărește cu atenție o subvariantă a Omicron, BA.2 (sau Deltacron), primele rapoartele sugerând că este chiar mai transmisibilă decât precedentul Omicron, BA.1. din care s-a dezvoltat.
Dr. Jenny Harries, directorul executiv al Agenției pentru Securitatea Sănătății din Regatul Unit, a fost printre cei care au tras un semnal de alarmă, după ce datele au arătat că un număr tot mai mare de persoane cu vârsta de 55 de ani și peste suferă de Covid în Regatul Unit și că prevalența BA.2 este în creștere. Cazuri au fost identificate și în SUA, Olanda, Danemarca și Franța, existând indicii că s-a răspândit și în alte țări.
“Cazurile au scăzut substanțial după vârful valului Omicron, dar prezența tot mai mare a subvariantei BA2 și recenta creștere ușoară a infecțiilor la cei peste 55 de ani arată că pandemia nu s-a încheiat și că ne putem aștepta ca variante Covid-19 să circule, în continuare, la niveluri ridicate”, a spus Harries.
Virușii recombinanți apar atunci când mai multe variante infectează și se reproduc la aceeași persoană, în aceleași celule. Din cauza prevalenței variantelor Delta și Omicron, oficialii din domeniul sănătății se așteptau ca boala COVID-19 să se transforme într-un virus recombinant.
Până acum, OMS nu a numit BA.2 o variantă de îngrijorare.
La începutul acestei săptămâni, în cadrul unei emisiuni TV (Face to Nation), directoruol Pfizer, Albert Bourla, a spus că este de așteptat să fie nevoie de o a patra doză de vaccin pentru a preveni un alt val de COVID-19.
În ianuarie, un studiu publicat în The Lancet a constatat că 3 doze de vaccinuri Pfizer-BioNTech sau AstraZeneca au neutralizat eficient varianta Omicron, însă, în ultimele luni, protecția asigurată de vaccinuri reprezintă o problemă, deoarece numărul de cazuri a crescut la începutul anului 2022.
“Vin noi variante”, a spus Bourla. “Omicron a fost primul care a reușit să se sustragă într-un mod abil de la protecția imunitară care ne-a fost oferită, dar știm, de asemenea, că durata protecției nu durează foarte mult. Ce încercăm să facem - și lucrăm cu multă sârguință chiar acum - nu este doar să creăm un vaccin care să protejeze împotriva tuturor variantelor, inclusiv împotriva Omicron, ci și unul care să protejeze timp de un an”.
Întrebat dacă este necesară o a patra doză, Bourla a spus: “Este necesară, chiar acum; protecția pe care o primim de la a treia doză este suficient de bună; este de fapt destul de bună în ce privește cazurile de spitalizări și decese, dar nu și împotriva infectării”.
În același interviu, el a spus că va trebui să învățăm cum să trăim cu virusul. Când a fost întrebat dacă vaccinul împotriva COVID-19 ar trebui administrat anual, cum ar fi vaccinul antigripal, Bourla a spus: “Cred că da”. (surse - cncb.com, contagionlive.com)
În ce privește ridicarea restricțiilor în țara noastră, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat (sursa - rfi.ro) că, în contextul în care transmiterea comunitară a coronavirusului nu a încetat, recomandă în continuare respectarea regulilor de bază pentru prevenirea de noi infectări cu SARS-Cov-2.
El a declarat că ridicarea tuturor restricțiilor în România nu a fost decisă de Ministerul Sănătății. Hotărârea a aparținut Guvernului României, el personal, optând pentru o renunțare etapizată la aceste măsuri de combatere a pandemiei: “Până când această transmitere comunitară nu încetează, adică îmbolnăvirea poate să se întâmple oriunde, datorită prezenței de persoane care sunt infectate, atunci în mod evident recomandările noastre sunt în continuare aceleași, respectiv utilizarea măștii în spațiile închise și mijloacele de transport în comun, evitarea aglomerațiilor, igiena individuală”.
În privința unui eventual val șase al pandemiei de coronavirus, Alexandru Rafila a spus că s-ar putea discuta despre așa ceva abia din toamnă, în situația în care nici valul 5 nu s-a încheiat. Un nou val ar presupune apariția unei alte tulpini ce ar începe să se transmită în mod susținut, în comunitate.
ILEANA SANDU
