Cocieri, centrul administrativ al raionului Dubăsari în Republica Moldova, este împrejmuit de Transnistria, unde sunt staționați soldați ruși, fiind o enclavă la 20 km de granița ucraineană. Are o populație de cca. 29.000 locuitori, dintre care unii deplâng timpurile sovietice, iar ceilalți, vorbitori de limba română, precum Ivan Mitcul, sunt îngrijorați de ce se va întâmpla mai departe.
Gândul ne duce, de asemenea, la conflictul între guvernul local din Tiraspol și guvernul central din Chișinău. Va deveni Moldova o altă Ucraină?
Vedem în Republica Moldova o paralelă de destabilizare? În Ucraina, Rusia începuse destabilizarea prin încetățenirea sistematică a ucrainenilor din răsărit.
Care este planul Cremlinului în vederea unei noi “operațiuni speciale”?
Nu, în Ucraina nu avem de-a face cu o operațiune specială, ci cu un război de agresiune a unui stat cu un teritoriu de stat, cu un popor statal, cu o putere de stat.
Carta Națiunilor Unite, semnată de 193 de state, printre care și de Rusia, spune în art. 2 nr. 4: “Toți membrii Organizației se vor abține, în relațiile lor internaționale, de a recurge la amenințarea cu forța sau la folosirea ei, fie împotriva integrității teritoriale ori independenței politice a vreunui stat, fie în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite.”
Încercuirea din trei părți de către trupele rusești a contravenit acestui articol prin amenințarea cu forța, cu atât mai grav prin violența directă în urma invaziei Ucrainei.
Intenția Rusiei a fost să anexeze Ucraina în 72 de ore și să instaleze un guvern marionetă, precum cel belarus. Doar că Cremlinului i s-au încurcat socotelile.
A mizat pe un Biden slab, o Europă dezunită și un NATO “mort cerebral” (E. Macron).
Nu a luat în calcul rezistența populației, care, cu mâinile goale, s-a postit pe străzi în fața vehiculelor armatei ruse, scandând “damoi, damoi”, adică “acasă cu voi”.
Nu i-a fost clar că majoritatea statelor lumii vor condamna invazia Ucrainei.
A mizat pe suportul din partea Chinei. Aceasta însă nu-și poate permite, din punct de vedere economic, să se opună pe deplin Apusului.
Germania și-a pierdut rolul de mijlocitor între Rusia și Ucraina după plecarea dr. Angela Merkel.
Deși Zelenski a mustrat-o, Germania evită, ca și NATO, să se pronunțe pentru o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei, ca să nu se ajungă la un inccident, care ar putea dezlănțui un Al Treilea Război Mondial. Tot din această cauză, Germania nu livrează arme letale, precum cere Ucraina, nici nu permite altor state să le lanseze de pe teritoriul ei.
Din 2014, Germania a investit 2 miliarde de euro pentru stabilizarea Ucrainei și acordă ajutor umanitar. Până pe 19 martie 2022, poliția federală a înregistrat 207.742 de ucraineni. Deoarece ucrainenii pot intra fără viză, se presupune că numărul real este cu mult mai mare.
BRIGITTE KRAMER, Stuttgart
