România se împrumută de 10 ani sau poate chiar mai mult la cele mai mari dobânzi din Europa, iar acestea se construiesc pe mai multe elemente, unul dintre ele fiind ratingul de țară, a declarat, joi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, în briefingul de la finalul ședinței de guvern.
Nivelul dobânzilor reprezintă un indicator al credibilității țării în fața investitorilor, un cost mare și în creștere însemnând că investitorii văd anumite riscuri.
“Dobânzile noastre... Nu e o chestiune nouă. România se împrumută, să spun, la cele mai înalte dobânzi din Europa cred că de 10 ani, poate și mai mult.
Ele se construiesc pe mai multe elemente. Unul dintre ele este ratingul de țară. Apropo de acest lucru, ratingurile au fost menținute de toate cele trei agenții de rating, perspectivele au fost menținute de toate trei agențiile de rating, așa cum le-am preluat.
Din punctul meu de vedere, ținând cont de situația care s-a agravat din perspectiva unei țări de graniță, în sensul de riscuri, este o chestiune care arată stabilitate și faptul că Guvernul și-a păstrat angajamentele și de consolidare fiscală, dar și de acțiune accelerată pentru intervenție în economie”, a explicat Câciu, citat de Agerpres.
Ministrul a menționat drept a doua componentă rata dobânzii de politică monetară, a cărei creștere este translatată în dobânda la care ne împrumutăm pe termen lung.
“Am văzut comparații cu țări cum este Grecia sau altele. Trebuie să țineți cont că aceste țări au ratingul dat de zona euro și au rata de dobândă de politică monetară foarte scăzută.
De altfel, foarte multe reproșuri există în Europa că Banca Centrală Europeană încă nu a crescut dobânzile de referință. Noi avem totuși o creștere a ratei dobânzii de politică monetară de un punct procentual. Dacă vedem, e translatată în creșterea dobânzilor între noiembrie și prezent, cam un punct procentual e la dobânzile la care ne împrumutăm pe termen lung”, a punctat ministrul Finanțelor.
Un al treilea element pe care acesta l-a menționat este inflația, semnalând însă că dobânzile sunt sub inflație.
“Al treilea: inflația. Dobânda nu poate să se ascundă de inflație. Dobânda întotdeauna va îngloba în ea inflația, așa cum e ea previzionată. Dar foarte important de remarcat este că dobânzile din perspectiva definiției lor sunt real negative, pentru că sunt sub inflație. Este o mare diferență față de criza din 2008-2010, când dobânzile erau cu 2-3 puncte procentuale peste inflație”, a mai spus Câciu.
Șeful de la Finanțe a semnalat, de asemenea, că România are un deficit de finanțat, foarte multă datorie care vine din spate, anul acesta datoriile cumulate în anii trecuți fiind de circa 80 miliarde de lei.
“Vreau să vă spun că strategia noastră de finanțare este de a nu crea vârfuri de plată viitoare. Cel mai complicat lucru este să ai vârfuri de plată lăsate moștenire de fostele guverne și să fii obligat să găsești finanțare, pentru că tu nu știi azi, când vei lăsa vârful de plată, cum va fi peste 10 ani contextul”, a precizat Adrian Câciu.
Varianta Cîțu și ce spun datele Comisiei Europene
Luna trecută, liderul PNL, Florin Cîțu, spunea că au crescut foarte mult dobânzile și nu cere nimeni măsuri de la Executiv, iar statul român se împrumută la cele mai mari dobânzi din 2012 și până acum.
Guvernul României se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, iar costurile creditelor au ajuns la maximul ultimilor nouă ani, arătau și datele publicate de Banca Centrală Europeană în ianuarie.
Ratele dobânzilor pe termen lung la care se împrumută România se dublaseră deja în ultimul an, după ce în februarie 2021 se situau la un nivel minim record de 2,65%, mai arată datele BCE analizate de Economedia.
Foto: Arhivă Pixabay
