Timp de doi ani, din cauza pandemiei, vacanța mare pentru elevi și studenți a fost sechestrată. Anul acesta, cei din orașele mari mai au parte de câte un festival de muzică ușoară, unde se pot dezlănțui în voie, uneori la limita legii, un antidot împotriva alienării. Oare manifestările tinerilor cu atâta furie nu sunt provocate de maladiile societății capitaliste? Fenomene grave cum sunt: sărăcia, criza economică mondială, lăcomia multinaționalelor, nesiguranța pentru ziua de mâine, dezastrele climatice și ecologice, războaiele sângeroase, terorismul, virusuri ucigașe scăpate din laboratoare militare, singurătatea, depresia, alimentația nesănătoasă, sinuciderile tot mai frecvente, consumul de droguri și alcool, polarizarea societății, migrația, mai nou, lipsa de educație sunt maladii ale societății moderne. Educația religioasă, credința în Dumnezeu sunt înlocuite cu surogate mediatice, oferite de tablete, telefoane mobile.
Într-o zi am chemat să mă ajute la prășit, în grădină, o femeie, care trăiește din mila statului, cu ajutor social. Din banii câștigați muncind cu ziua la pensionarii din comună, sărmana femeie își cumpără țigări și energizante. De mâncare mai primește pe unde lucrează. La un moment dat a venit un copil, un băiat de 13 ani. L-am întrebat dacă merge la școală, mi-a răspuns că a terminat clasa a patra și că la toamnă trece în a cincea, la secția română, unde sunt în clasă trei români și
17 elevi de etnie rromă. L-am întrebat dacă știe să citească. Uite, îți dau cinci lei și citește-mi titlul mare din acest ziar, i-am spus întinzându-i ziarul “Cuvântul liber”. Copilul s-a uitat la titlu, scris cu litere mari, și mi l-a înapoiat, spunându-mi că nu poate citi. A luat banii și a plecat fericit să taie frunze la câini, pe ulițele satului, fiindcă acasă nu aveau un porc, o capră, câteva găini de care să se îngrijească. Mama lui a rămas la lucru, din când în când scotea din sân un telefon mobil modern și discuta cu soțul, cu copilul sau cu cineva cunoscut. Pentru ajutor primește 10 lei pe oră, mâncare, cafea, eventual țigări și un pahar cu țuică la masă. Copilul respectiv a trecut prin școală fără niciun rost. Vinovați de soarta lui viitoare sunt, în primul rând, părinții, care se bucură de alocația încasată, apoi, învățătorul, plătit să-l învețe, să-l educe pentru viață. Copiii de români și maghiari sunt foarte puțini deoarece și familiile tinere s-au rărit, muncesc în gospodăria părinților. Alte oferte în sat nu mai există, la linia ferată CFR nu se mai lucrează deloc. În democrație, fostele ferme IAS s-au desființat, iar în silvicultură sunt firme specializate. Bibliotecile comunale sunt închise în majoritatea localităților, taberele școlare sunt puține și scumpe, echipele de fotbal nu mai găsesc jucători în sat, așa că tineretul satelor a rămas liber de orice ocupație pe timpul vacanței mari. Din păcate, nici elite nu mai sunt printre tinerii din satele românești.
La oraș, situația este puțin diferită. Elevii și studenții au mai multe posibilități de petrecere a vacanței. Există un segment important de tineri care muncesc, dar se și distrează, în limita bunului simț. Pentru acești tineri trebuie organizată o Bursă a locurilor de muncă pe timpul vacanței. Această categorie reprezintă viitorul României, fiindcă majoritatea dintre ei învață bine, muncesc, dar știu să se și distreze. În rândul lor întâlnești și mulți tineri valoroși, din familii cu o situație materială remarcabilă. Locuri de muncă libere pe timpul vacanței sunt, trebuie doar să se ocupe cineva de organizarea unei burse a locurilor de muncă pentru elevi și studenți. Din categoria celor care nu fac nimic, care trăiesc din pensiile și salariile părinților, întâlnești seara, până târziu, prin parcurile din jurul blocurilor, unde te crucești să-i auzi cum vorbesc, ce limbaj folosesc, de zici că n-au trecut nici pe lângă o școală. Pentru acești tineri, viitorul nu mai contează, doar distracțiile de moment. De la un an la altul, societatea este tot mai polarizată, iar șansele de normalizare întârzie. Vacanța mare reprezintă și un posibil indicator al fenomenului de polarizare în societatea românească...
VASILE BOTA
