Un tezaur vechi de peste 2.000 de ani, constând în circa 300 de monede din argint și bronz, a fost descoperit de un căutător de comori din județul Mureș, într-o pădure din zona localității Sângeru de Pădure, în urma unei scanări cu un detector de metale.
“Caut extrem de mult și din pădurea asta am făcut cam 50 la sută, jumătate de pădure deja e detectată, dar astfel de descoperiri sunt chestii de noroc. Nu poți să ai o strategie, nu poți să știi unde găsești ceva. Totul ține de noroc și insistență în ceea ce faci. Când auzi sunetul acela nu poți să știi ce ai găsit, fiindcă la fel sună și la alte metale, nu poți să știi ce ai în pământ. E o bucurie ce am trăit când am văzut ce am găsit, e a treia oară când descopăr ceva valoros. Prima oară am urlat în pădure de bucurie - am găsit patru tertadrachme cu 200 de ani înainte de Hristos (monede de argint din Grecia Antică, n.r.). Dacă vin la detectat, nu vin pentru o oră sau două, fiindcă atunci pierd vremea, plec la 12 și vin seara. Nu poți să mergi după hărți fiindcă nu sunt, trebuie doar să ai noroc”, a declarat presei detectoristul Narcis Carțiș.
În momentul în care a găsit comoara, Narcis Carțiș a spus că a simțit o bucurie imensă, apoi s-a uitat de jur-împrejur să vadă dacă nu a observat cineva, a dezvelit o parte din vasul de lut fără a-l mișca din loc și, după ce a descoperit în el mai multe monede, a anunțat Muzeul Județean Mureș.
Șefa secției de Arheologie a Muzeului Județean Mureș, Nicoleta Man, s-a deplasat, joi, împreună cu o echipă de specialiști, la locul descoperirii și a constatat că în vasul roman, îngropat nu la foarte mare adâncime, în pădure, se află circa 300 de monede.
“Această descoperire intră în categoria descoperirilor întâmplătoare făcute de către căutătorii de comori, care sunt destul de mulți în județul Mureș. Zona aceasta ne rezervă din ce în ce mai multe surprize pentru că în ultimii doi ani au apărut chiar foarte multe descoperiri - monetare, inclusiv tezaure de bijuterii dacice. Descoperirea aceasta este un tezaur de epocă romană. Era o practică obișnuită de a ascunde avuțiile, cele acumulate în decursul unei generații sau mai multe generații, asta vom stabili în momentul în care vom determina perioada de acumulare a tezaurului. Prin practica vremii erau depuse într-o oală, în acest caz este vorba despre o oală romană care, după pastă și formă, este produsă în atelierele de la Cristești. În interior apar urme de cocleală de bronz, deci s-ar putea ca pe lângă monedele de argint să fie și monede sau obiecte de bronz”, a declarat Nicoleta Man.
Descoperirea s-a făcut aproape de limesul Estic al Daciei unde existau trei castre romane, un flux mare de soldați, cu un nivel destul de ridicat de trai, zona fiind împânzită de așezări rurale dacice în care trăiau agricultori și meșteșugari.
“Tezaurul așa cum arată nu este o valoare foarte mare pentru antichitate, estimăm la peste 200-300 de denari, având în vedere că solda unui soldat era între 200 și 400 de denari și mai cunoaștem și câteva prețuri practicate în antichitate: din documentele care ni se păstrează, se pare că un miel era vândut cu 3,5 denari, un purcel cu 5 denari. Deci este o acumulare relativ mică. Pe teritoriul județului Mureș mai există câteva tezaure importante, este vorba despre tezaurul de la Dâmbău, Sighișoara, Dumbrăvioara, două tezaure monetare descoperite la Cristești și avem unul imens la Sălașuri, cu 3.200 de denari, probabil era un personaj mai de vază. În acest areal cu multe descoperiri întâmplătoare ar trebui să existe ori o cetate dacică - pentru că toate podoabele dacice descoperite nu aparțineau unui om de rând, ci unei elite aristocratice - și, bineînțeles, o așezare romană căreia să îi atribuim acest tezaur. Tezaurele din județul Mureș se pare că sunt ascunse după anul 250, când au început conflictele cu iazigii și marcomanii”, a arătat Nicoleta Man.
Arheologii prezenți la locul descoperirii au arătat că vasul este din antichitate și nu a mai fost deranjat de când a fost îngropat, ceea ce se presupune că romanul care l-a ascuns a dorit să îl recupereze cândva, dar nu a apucat.
Detectoriștii sunt recompensați de către muzeu cu 30-40% din valoarea bunului descoperit, iar în cazul unei descoperiri de excepție se mai adaugă încă 15%.
Narcis Carțiș are 43 de ani, este pasionat de istorie și în urmă cu un an și jumătate a obținut autorizație de detectorist. De atunci a făcut trei descoperi arheologice de excepție: un vas antic cu monede în zona comunei Ernei, patru tertadrachme și actualul tezaur de la Sângeru de Pădure. (Agerpres)
