Reședințele de județ din România au fost monitorizate și evaluate pentru prima dată la capitolul gestionarea deșeurilor, în cadrul Raportului național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale, realizat de Societatea Academică din România, Asociația Act for Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, se arată într-un comunicat de presă remis redacției noastre.
Conform raportului, prezentat integral de cei care l-au realizat, municipiul Târgu-Mureș ocupă locul 31 pe țară în cadrul primului clasament care arată cum stau reședințele de județ la capitolul gestionarea deșeurilor. În urma monitorizării și evaluării, Târgu-Mureș a obținut un punctaj de doar 20.5 puncte din 100, fiind la egalitate cu Slobozia și Călărași, “ceea ce reflectă probleme în ceea ce privește gestionarea deșeurilor la nivelul municipalităților în cauză”. Pe primele poziții în clasament regăsim Sibiu, cu 71 de puncte, Oradea, cu 70 de puncte, Sfântu Gheorghe, Iași și Miercurea Ciuc la egalitate, cu 63.5 puncte din 100.
Principalele concluzii ale studiului arată că toate reședințele de județ au dificultăți în gestionarea deșeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalități tratează gestionarea deșeurilor superficial, inclusiv prin nerespectarea legislației minime. Nicio reședință de județ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte acordat conform metodologiei, ci maximul cumulat a fost de peste 70 de puncte, obținut de Sibiu și Oradea.
“Există UAT-uri, precum Slatina, Brăila, Sector 4 și Sector 5 București, Târgoviște, în care colectarea deșeurilor se realizează la un nivel deficitar, minimal din punct de vedere al respectării legislației și bunelor practici, care au obținut între 0 și 15 puncte din punctajul maxim de 100 de puncte”, se arată în comunicatul de presă.
Prezent la evenimentul de prezentare al raportului, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a declarat că: “raportul trage un semnal de alarmă și surprinde adevărul despre problema gestionării deșeurilor: Nu există suficientă implicare nici măcar la nivelul municipalităților. Există o prăpastie între primele și ultimele poziții. Distanța uriașă între cei care se implică și cei cărora nu le pasă spune totul despre atitudinea autorităților din zonele respective. Prin PNRR, România dispune de sume consistente pentru a crește capacitățile din domeniul reciclării printr-un program de creștere a investițiilor, astfel încât să susținem întregul lanț, de la colectare, selectare, până la reciclare.” (D.B.)
DRAGOȘ BARDOȘI
