Vacanța este, prin definiție, un timp al rupturii de ritmul impus de rutina școală -casă, iar când această ruptură înseamnă și o mobilitate Erasmus+, având ca destinație Kavala, oraș tipic grecesc, situat în nordul țării, vestit port, încă din Antichitate, la Marea Egee, de o frumusețe tulburătoare, sentimentul discontinuității, trăit alături de o gașcă entuziastă de elevi și profesori din cinci țări europene diferite, e de-a dreptul amețitor. Cam acesta a fost sentimentul care a potențat, cel puțin în ceea ce mă privește, ultima mobilitate din cadrul proiectului Erasmus + “Different but together”, coordonat de Liceul Tehnologic “Gheorghe Șincai” din Târgu-Mureș, la care a participat, la începutul acestei luni, o delegație alcătuită din 11 membri, șase elevi și cinci cadre didactice. Firește, întreaga mobilitate s-a impregnat, spre deosebire de celelalte patru, de irezistibilul aer de vacanță estivală care domină Grecia în această perioadă.
Gazdele celei de-a cincea mobilități au fost partenerii noștri greci, profesorii și elevii de la Liceul Tehnologic 4 Epal Kavalas, coordonați de dna prof. Aggeliki Karanasiou, iar țările participante, în afara țării-gazdă, au fost: România, Italia, Republica Cehă și Turcia. Soarele strălucitor, care scaldă țărmurile aurii și liniștitele ape turcoaz ale Mării Egee, luxuriantul climat mediteranean, cu măslini, palmieri, smochini la tot pasul și oleandri înfloriți, întinși de-a lungul șoselelor, ne-au cucerit în orele și zilele imediat următoare sosirii în aeroportul din Tesalonic, în noaptea de 3 spre 4 iulie. Ajunși la hotelul unde am fost cazați, ne-am petrecut cele câteva ore de somn cu nerăbdarea firească a celor care așteaptă să descopere orașul, localurile ascunse de-a lungul țărmului, cât și străzile dispuse pe culmea stâncoasă, dând impresia unui oraș-amfiteatru, cu nenumărate case albe și străduțe pietruite, labirintice, ducând spre impunătoarea cetate medievală ce pare să străjuiască de la înălțime întreaga regiune. Prima parte a primei zile, după ce ne-am (re)cunoscut, a fost dedicată vizitării clădirii Primăriei din Kavala și întâlnirii cu viceprimarul orașului, prilej de a afla câteva lucruri interesante despre istoria orașului - în antichitate cunoscut sub numele de Neapolis, apoi, în Evul Mediu creștin, sub denumirea Christoupolis, redenumit Kavala, probabil sub ocupație otomană, important port și centru economic al Greciei de nord. Ca o curiozitate, sediul actual al Primăriei avea rolul de “casă a tabacului” în trecut și fusese proprietatea unor nobili maghiari. Am vizitat apoi școala - o clădire modulară, destul de modernă, cu o mare sală de evenimente la demisol, care găzduia o expoziție reușită, realizată de elevii liceului, surprinzând aspecte arhitectonice ale Kavalei. Cum marea și muntele fac casă bună în Grecia, în cursul după-amiezii am urcat la pas, pe vechile străduțe pietonale, cu frumoasele case albe înghesuite unele în altele și puzderie de pisici privind leneșe, curioase sau indiferente turiștii care se aventurau spre cetatea din vârf. Din loc în loc, terase cu îmbietoare mâncăruri locale te atrăgeau cu aroma lor sau mici magazine de suveniruri hand-made te făceau să te oprești din urcuș mai des decât ai fi dorit. Odată ajuns în turnul din vârf, călătorul e răsplătit cu o imagine panoramică explozivă, care-ți taie răsuflarea: jumătatea acvatică, de dincolo de port, se topește în linia orizontului, iar cealaltă scoate în relief, dintre clădirile albe, faimosul Apeduct roman, extrem de bine conservat, unul din principalele puncte de atracție ale orașului.
Următoarele patru zile ale proiectului au fost consacrate descoperii împrejurimilor Kavalei, un adevărat millefeuille istoric. Marți dimineață am fost martorii procesului de fabricație a unor produse de panificație locale și apoi ne-am lăsat răsfățați de apele uneia din plajele din Nea Peramos. Evident, nu putea lipsi din program vizitarea insulei Thassos, o zonă cu un mare potențial turistic, extrem de frecventată de compatrioții noștri. Accesul spre Thassos se face cu feribotul, motiv de mare bucurie pentru elevi, dar și pentru pescărușii care ne-au însoțit pe tot parcursul traversării mării. Muzeul arheologic din Thassos ne-a întâmpinat cu exponate extraordinar de variate, din epoca bronzului și fierului, trecând prin marile etape ale dezvoltării civilizației helenistice, ușor de recunoscut în arhitectura coloanelor ionice, dorice sau corintice. Dar lecția de istorie a continuat și în ziua următoare, când am pornit pe urmele creștinismului timpuriu, având privilegiul de a vizita situl arheologic din Philippi, localitatea creștinată de apostolul Pavel, unde a și fost închis ca urmare a zelului său misionar. Tot de-a lungul Via Egnatia, celebrul drum construit de romani, se află biserica Sf. Lidia, o bijuterie de marmură albă, cu numeroase fresce și mozaicuri înfățișându-l pe Apostolul Pavel, printre care și cea reprezentând-o pe Lidia, prima femeie dintre neamuri creștinată de Pavel. În pârâul Zygakti, care curge în apropierea bisericii, se fac și în prezent botezuri ale adulților care decid să îmbrățișeze creștinismul ortodox. Periplul nostru a continuat cu vizitarea mănăstirii Sf. Pantelimon, situată în masivul Pangaio, un loc al reculegerii și introspecției, unde am avut ocazia să întâlnim o călugăriță româncă, bucuroasă de oaspeți, care a devenit ghidul nostru pe teritoriul vastei așezări mănăstirești. A fost ultima zi plină a mobilității, iar seara, la cina festivă, am ascultat nu doar muzică autentică grecească, interpretată live, ci am depănat impresii, am schimbat adrese și numere de telefon, am sărbătorit majoratul unuia din adolescenții din grupul italian, ne-am promis că vom continua să fim prieteni și să colaborăm și în cadrul altor proiecte.
La final de proiect Erasmus+, după cinci mobilități reușite, derulate într-un ritm alert - un singur an școlar, beneficiile acestui efort comun se pot detecta cel mai bine în ceea ce spunea Samuel, unul din adolescenții italieni din Messina, care ne-a mărturisit că a început să învețe limbile română, turcă și greacă, impresionat fiind de tot ceea ce a văzut și experimentat în aceste țări, sau în entuziasmul lui Serap, profesoara de engleză de la colegiul din Ankara, care ne-a asigurat că va participa la orice alt proiect internațional - Erasmus sau de altă natură pe care-l vom iniția în Târgu-Mureș, în viitorul apropiat. Deviza noastră, “Different but together”, a devenit, în trei ani de proiect, mai mult decât o deviză, o valoare europeană interiorizată și asumată.
Prof. CRISTINA TIMAR
