La șase luni de la invadarea Ucrainei de către Rusia, reacția Occidentului la criza creată rămâne fermă și - în mare măsură unitară - spre surprinderea multora, se arată într-o analiză CNN, semnată de Luke McGee, în urma unor discuții purtate cu lideri europeni.
În ciuda fragmentării peisajului politic mondial din timpul administrației Trump și a pandemiei de Covid-19, alianța transatlantică a reușit să rămână unită și să ajungă la consens privind sprijinul financiar și furnizarea de arme Kievului, renunțarea la folosirea energiei rusești, aplicarea de sancțiuni menite a-l descuraja pe Putin și pe acoliții săi, sprijin umanitar etc.
Cu toate acestea, pe măsură ce criza se apropie de jumătatea anului, oficialii europeni încep să fie îngrijorați de faptul că acest consens s-ar putea destrăma, pe măsură ce continentul se apropie de o iarnă “cruntă”, marcată de creșterea prețurilor alimentelor, limitarea energiei pentru încălzirea locuințelor și perspectiva unei reale recesiuni, toate acestea impunând luarea de măsuri draconice. În această perspectivă, Berlinul a renunțat deja la iluminatul monumentelor istorice, pentru a face economie de curent electric, magazinelor din Franța li s-a recomandat să țină ușile închise în timp ce funcționează aparatele de aer condiționat, altfel vor fi amendate etc.
În acest context, date fiind costurile sprijinului economic și umanitar, pe măsură ce conflictul se prelungește, lui Volodimir Zelenski - deși a captat bunăvoința Vestului, determinându-l să-i susțină eforturile - i-ar putea fi tot mai greu să mențină vie atenția colegilor săi lideri europeni în acordarea de sprijin economic, militar și umanitar.
“Acesta poate fi și motivul pentru care Zelenski a spus că vrea războiul să se încheie înainte de Crăciun - pentru că adevărata problemă va fi dacă și în ce măsură Occidentul își va ține promisiunile pe termen lung”.
Criza combustibilului pe timpul iernii devine, pe zi ce trece, o preocupare stringentă a oficialilor și diplomaților europeni, Rusia reprezentând aproximativ 55% din totalul importurilor de gaze ale Europei în 2021.
Țările europene au, de asemenea, nevoie acută de petrol rusesc, aproape jumătate din exporturile rusești mergând către continent. Se pare că UE a importat 2,2 milioane de barili de țiței pe zi în 2021.
În ce privește recentul acord ale statelor membre UE privind reducerea (voluntară) cu 15% a gazului rusesc, mulți oficiali europeni se tem că nu toate statele vor respecta această înțelegere și, pe de altă parte, că strategia Vestului de a continua înarmarea Ucrainei este pe cale să devină o soluție pe termen scurt la o problemă pe termen lung: un război fără un punct final previzibil și clar.
“De-a lungul timpului, tipurile de arme pe care le trimitem au fost tot mai sofisticate, la fel ca și pregătirea necesară pentru a le folosi eficient. Vestea bună este că aceste arme îi ajută pe ucraineni să reziste. Vestea proastă este că, cu cât războiul durează mai mult, cu cât aprovizionarea cu aceste arme va fi mai anevoioasă”, afirmă un oficial european.
Pe lângă costurile economice și militare care afectează generozitatea Occidentului, există și îngrijorarea serioasă că oamenii obosesc de război, pe măsură ce conflictul stagnează.
“În februarie, era ușor să te arunci în vagonul anti-Putin. Acum războiul este într-un stadiu strategic plictisitor. Sunt mai puține câștiguri și pierderi zilnice și mai puține oportunități de corespondențe și imagini de pe front”, spune un diplomat NATO.
Desigur, acest lucru nu înseamnă că țările își vor retrage, pur și simplu, sprijinul, dar și-ar putea modifica viziunea și așteptările pri-vind, de fapt, cauza pe care o susțin.
Unele țări vest-europene, în special Germania și Franța, au declarat public că va trebui să existe dialog între Occident și Moscova. Președintele francez Emmanuel Macron a spus în repetate rânduri că crede că la un moment dat vor trebui să aibă loc negocieri între Rusia și Ucraina, iar cancelarul Germaniei Olaf Scholz a fost criticat pentru mesajele sale ambigue cu privire la gazele rusești și, mai recent, pentru că pune sub semnul îndoielii dacă, într-adevăr, Europa ar trebui să le interzică rușilor să obțină vize de călătorie.
Următoarele câteva luni vor fi cele mai grele pentru națiunile europene, de când a început războiului. Cetățenii de pe întregul continent vor resimți, din plin, criza costului vieții de zi cu zi. Unii vor fi nevoiți să aleagă între a-și încălzi locuințele și a-și procura alimente. Această criză se suprapune peste faptul că multe țări europene au găzduit și găzduiesc încă mii de refugiați ucraineni. În acest context, liderilor europeni le va fi tot mai greu să justifice cheltuirea de bani și de energie în sprijinul unei țări îndepărtate, mai ales că unii dintre cetățenii lor ar putea ajunge la concluzia că au fost, și așa, suficient de generoși.
Mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru CNN îngrijorarea că, la un moment dat, liderii politici ar putea decide că cea mai bună soluție este negocierea unui acord de pace, subminând, astfel, planul Ucrainei - acela de a obliga forțele rusești să se retragă în granițele dinainte.
“Există o îngrijorare tot mai mare în unele medii, că, dacă Ucraina pierde teren în fața Rusiei, acest lucru ar putea accelera demersuri pentru o înțelegere negociată. Zelenski trebuie să continue să-și întrețină imaginea publică și să promoveze mesajul că Ucraina încă face progrese, că luptă din greu și că are nevoie de arme”, a declarat Theresa Fallon, director la Centrul pentru Studii Rusia Europa Asia, pentru CNN: “De îndată ce oamenii vor simți că ar putea să fie învins Kievul, se vor întreba de ce să continue să furnizeze arme costisitoare Ucrainei, într-un moment de stres economic.
Acest lucru este de importanță crucială, deoarece mulți aliați-cheie trec și ei prin perioade politice tulburi: alegeri în Italia, un nou prim-ministru în Marea Britanie etc.
“Pe măsură ce problemele politice interne încep să do-mine, cetățenii s-ar putea în-treba de ce să ajute Ucraina, în loc să dezvolte infrastructura”, explică Fallon.
Majoritatea oficialilor recunosc că nimeni nu are vreo idee despre cum se va încheia acest conflict. Și, cu toate că cei mai mulți și-ar dori ca Ucraina să-și atingă obiectivele și să-l forțeze pe Vladimir Putin să părăsească țara, adevărata lor hotărâre plutește în incertitudine.
Iar nefericitul adevăr este că, dacă va veni momentul, o pace negociată care să-l implice pe Putin s-ar putea să nu fie resimțită ca fiind la fel de îngrijorătoare pentru țările care nu au frontiere cu Rusia și, care, la drept vorbind, să nu vadă în Moscova singura cauză a acestei crize existențiale. (sursa și foto - edition.cnn.com/2022/08/22/europe/six-months-of-ukraine -russia-war)
Traducere și sinteză de ILEANA SANDU
