Biserica Ortodoxă Luduș IV îi are ca ocrotitori pe Sfinții Martiri Brâncoveni și, cu ocazia sărbătoririi hramului, pe data de 16 august 2022, preotul paroh Viorel Ormenișan a propus credincioșilor un pelerinaj intitulat “Pe urmele Brâncovenilor”, în perioada 22-24 august, cu scopul de a cunoaște mai multe aspecte legate de viața și activitatea marelui domnitor, de a înțelege mai bine martiriul Brâncovenilor, culminând cu închinarea la racla cu sfintele moaște, aflată în capitală.
Având ca punct de întâlnire biserica Sfinții Martiri Brâncoveni din Luduș, grupul de 24 de credincioși a pornit spre primul obiectiv: Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, o ctitorie a brâncovenilor în Ardeal și o mărturie a dragostei domnitorului față de românii din afara granițelor țării. Pe moșia bunicului Preda Brâncoveanu, care ridicase aici o bisericuță de lemn, în jurul anului 1686, primul ctitor al mănăstirii, Constantin Brâncoveanu, a ridicat biserica de zid.
În drum spre capitala țării, spre alte obiective brâncovenești, am vizitat Mănăstirea Predeal, unde am aflat că numele localității vine chiar de la numele mănăstirii, la care oamenii venind, spuneau “spre deal”. Aici se află și un cimitir al eroilor căzuți în mișcarea de rezistență din munții Făgăraș. Mănăstirea a fost zidită în secolul XVIII, de Ioanichie ieromonahul.
Ne-am închinat la Mănăstirea Sinaia, ctitorie a lui Mihail Cantacuzino, secolul XVII.
A urmat Mănăstirea Caraiman, aflată la poalele muntelui, o ctitorie tânără a părintelui Gheorghe Puiu.
Am încheiat ziua cu închinarea la Biserica Mănăstirii Snagov, a doua atestare documentară a unei mănăstiri, după Cozia, ctitor Mircea cel Bătrân, 1408. Aici a fost stareț pentru o vreme Antim Ivireanu, împreună cu care, Constantin Brâncoveanu a înființat o tipografie, mănăstirea devenind un important centru cultural și spiritual al vremii.
Ziua a doua, dedicată în întregime Bucureștiului, a început din Dealul Patriarhiei, de la clopotnița ridicată de Constantin Brâncoveanu, unde a fost și punctul de întâlnire cu ghidul Agenției Basilica Travel, care ne-a purtat “pe urmele Brâncovenilor”. Crucea brâncovenească, ridicată de Constantin Brâncoveanu, fiul domnitorului, în memoria bunicului Papa Brâncoveanu, stă de strajă la poalele Dealului Patriarhiei.
Următorul pas, Biserica Domnița Bălașa, este poate cea mai frumoasă și cochetă dintre toate bisericile vizitate, a cărei poveste emoționantă înmoaie și cele mai tari inimi. Numele acesteia provine de la prima biserică ridicată pe acest loc de Domnița Bălașa, fiica marelui domnitor. Un candelabru de o frumusețe rară, unicat, adus de la Viena, luminează interiorul locașului de cult.
A urmat Biserica Cretzulescu, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură de la sfârșitul perioadei brâncovenești, care a fost ridicată în perioada 1720-1722 prin grija logofătului Iordache Cretzulescu și a soției Safta, fiica domnitorului.
În trecere ne-am închinat și la Biserica Mănăstirii Stavropoleos, construită în stil brâncovenesc, secolul XVIII, și la Biserica Dintr-o zi, unde slujește cunoscutul părinte Vasile Ioana.
A doua zi s-a încheiat cu punctul central al pelerinajului nostru, Biserica Sfântul Gheorghe Nou, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, unde este și înmormântat prin grija doamnei Maria și a domniței Bălașa.
În drum spre ieșirea din oraș, am făcut o scurtă vizită la impunătorarea Catedrală a Mântuirii Neamului și o mică oprire la Mănăstirea Radu-Vodă, unde se află moaștele Sf. Ierarh Nectarie de la Eghina.
A treia zi, am poposit la Mănăstirea Curtea de Argeș, ctitorie a lui Neagoe Basarab, secolul XVI.
A urmat Schitul Ostrov, o altă ctitorie a lui Neagoe Basarab, secolul XVI. Aici s-au călugărit soția lui Neagoe Basarab și mama lui Mihai Viteazul.
Următorul obiectiv a fost Mănăstirea Cozia, prima mănăstire atestată documentar, în anul 1388, ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân.
Ultimul popas duhovnicesc a fost la Mănăstirea Turnu-Vâlcea, ctitorie a pustnicilor Daniil și Misail, secolele XV-XVI. În jurul mănăstirii se păstrează numeroase chilii săpate în piatră unde pustnicii se izolau de lume.
ȘTEFANA ORMENIȘAN Clasa a VI-a A, Școala Gimnazială “Ioan Vlăduțiu” Luduș
