* “UNDE DUMNEZEU NU EXISTĂ, TOTUL ESTE CENUȘĂ. Pe orice drum poți ajunge la Dumnezeu, îmi spunea odată un prieten swami, dar cel mai sigur drum e și cel mai simplu. Omul ignorant a născut dificultatea găsirii lui Dumnezeu. De ce să fie greu să-L găsesc, dacă El e în mine, dacă e chiar în sufletul meu. Citind și studiind cartea “VIAȚĂ DUPĂ VIAȚĂ” am fost convins că “Moartea e un semn de lumină” și repet acest lucru de multe ori”. Marele profesor și autor al “Istoriei Religiilor”, Mircea Eliade, avea în gând citind această carte și textele biblice: “Căci precum în Adam toți mor așa în Hristos toți vor învia” (I Corinteni cap. 15 vers. 22), însă “Dacă nădăjduim în Hristos numai în viața aceasta, suntem mai de plâns decât toți oamenii” (I Corinteni cap. 15, vers. 19). La inci-nerarea marelui istoric s-au citit versuri din “Mitul eternei reînvieri”, dar și din “Înțelepciunea lui Iisus Sirah” și din “Apocalipsa Sfântului Ioan”. La patul morții a stat un înțelept negru, ceea ce ne duce la gândul multora că istoricul religiilor trăia într-o confuzie inexplicabilă, el care a fost botezat ortodox și căruia Biserica Ortodoxă din toată lumea i-a făcut cele necesare morții din punct de vedere al credinței de în-creștinare și în-bisericire prin taina Sf. Botez.
Mircea Eliade (1907-1986), istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filosof, profesor de origine română la Universitatea din Cicago, iar din 1957 profesor titular al catedrei de istorie.
* * *
* “Comorile ascunse în mintea POPORULUI ROMÂN... au legănat, mângâiat și susținut întregul nostru popor în timpuri de veacuri grele prin care a trecut și acele paveze ale sufletului său, oricât de șubrede ne-ar părea astăzi, descântece, vrăji, farmece, povești etc. au fost oțelul ce a apărat ființa poporului român în toate vremurile de urgie prin care a trecut”.
Teodor T. Burada (1839-1923), folclorist, muzicolog, pedagog român.
“Frați creștini ROMÂNI”! Azi ne rușinăm parcă de tradițiile noastre strămoșești. Am caricaturizat și falsificat istoria domnitorului creștin Vlad Țepeș; Auzim la Castelul Tihuța de la tot felul de descreierați veniți din toată lumea, îmbrăcați ca toți dracii, expresii ca: “Nu cred în Dumnezeu... cred în drac...” Doriți așa să crească copiii noștri? Am falsificat tot ce-i tradiție și atunci să nu ne mirăm că suntem, unde suntem, la nivel de țară... Ce ar face, oare, Domnul Țepeș azi cu toți mincinoșii și falsificatorii istoriei? Dar... nu se știe niciodată... niciodată nu este prea târziu” (n.a.).
* * *
* “Într-un post al Sf. Paști, o femeie s-a dus la preot să se mărturisească. Când a îngenuncheat în fața preotului sub patrafir, a izbucnit în plâns, strigând cu disperare: «Părinte, am aprins, am aprins... Am făcut un păcat mare... am aprins... Doamne, Te rog, iartă-mă!». Preotul parcă surprins, a întrebat-o: «De ce-ai pus foc în averea aproapelui tău»? «N-am făcut foc părinte! Nu cu foc de acesta am aprins! Dar, cum spui dumneata în predică, am aprins cu clevetiri și minciuni pacea și înțelegerea dintre oameni și dintre familii... Da, da, bine, grăia femeia! Căci cel ce bagă zâzanie, clevetiri și minciuni între oameni, după canoanele din Pravilă, face tot același păcat ca și cel ce ia foc și aprinde casa vecinului său». «Fericiți sunt cei făcători de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema»“. (Matei 5, 9).
P.S. Coloseni cap. 2 vers. 8: “Luați aminte să nu vă fure mințile cineva cu filosofia și cu deșarta înșelăciune din predania omenească, după înțelesurile cele slabe ale lumii și nu după Hristos”.
Cu dragoste creștinească,
PĂRINTELE ILIE
