14 SEPTEMBRIE - ZIUA MUNTELUI ÎN ROMÂNIA

Distribuie pe:

“Cel mai înalt dintre munți este Ceahlăul, care, dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca și Olimpul, Pindul sau Pelias”. (Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae)

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 715/2002, la 14 septembrie este marcată “Ziua Muntelui”, data tradițională a încheierii pășunatului anual în Carpații României. Evenimentul este menit a atrage atenția asupra problemelor din zonele montane (sărăcie, izolare, lipsă de infrastructură etc.) în vederea adoptării unei legislații corespunzătoare, vizând protejarea mediului înconjurător și valorificarea potențialului din aceste zone.

Carpații reprezintă al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa, după Munții Scandinaviei, având o lungime de circa 1.500 de kilometri, din care 800 se desfășoară pe teritoriul României.

Denumirea Munților Carpați vine de la numele unui trib de daci din Moldova, care se numeau “carpi” (în traducere română - “pietre”)

Din lanțul carpatic izvorăsc mai multe râuri mari, cum sunt: Nistrul, Tisa, Prutul, Siretul, Mureșul, Oltul.

În muntele Puciosul există câteva “peșteri ucigătoare” care emană sulf, folosite de localnici în tratarea reumatismului.

Cea mai scăzută temperatură din țara noastră s-a înregistrat în 1942, în Depresiunea Brașov (- 38,5 grade C).

Lacul Sfânta Ana din Masivul Ciomatu-Mare este singurul lac de origine vulcanică de pe teritoriul României.

Sfinxul din Munții Bucegi are aceeași înălțime ca și Sfinxul din Egipt, motiv pentru care unii cercetători cred că ar fi executat de către oameni, nu de forțele naturii, înfățișând o zeitate.

Munții Carpați sunt populați de cel mai mare număr de urși bruni, lupi și lincși din Europa, dar și de cel mai mic oraș - Tușnad.

Peste 80 de lacuri glaciare oglindesc înălțimile Munților Retezat, cel mai impresionant parc național montan al României.

Cel mai mare iezer glaciar este Bucura (11 ha), iar cel mai adânc este Zănoaga, din Retezat (29 m), iar Cheile Bistriței (județul Vâlcea) sunt cele mai înguste din România.

Ziua de 14 septembrie este legată și de faptul că la această dată, în anul 1928, a avut loc inaugurarea și sfințirea Crucii Caraiman din Munții Bucegi, situată la altitudinea de 2.291 m și construită în perioada 1926-1928, pentru a cinsti memoria soldaților români căzuți pe fronturile de luptă în Primul Război Mondial. Potrivit Guinness World Record, este cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan.

Deși, de-a lungul istoriei sale, România a fost o țară acoperită de păduri, suprafața acestora a scăzut dramatic în ultimul secol, ajungând în prezent la doar 29%, cu mult sub media europeană, de 43%. Potrivit ultimelor estimări, în fiecare oră dispar 6 hectare de pădure din tăieri legale și ilegale. Potrivit cifrelor din Inventarul Forestier, jumătate din lemnul care dispare din pădure nu are acte, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de milioane de metri cubi anual (cifrele raportate de autorități se situează la 150.000 mc), din care doar 200.000 de mc furați sunt capturați (potrivit greenpeace.org/romania). De asemenea, din totalul de 322.000 de hectare de păduri virgine din eco-regiunea carpatică, 250.000 de hectare sunt la noi în țară, însă numai 18% din suprafața lor este inclusă în arii protejate, restul de suprafață neavând nicio formă de protecție, aflându-se, practic, în pericolul de a fi distrusă.

Munții Carpați reprezintă al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa, după Munții Scandinaviei, având o lungime de aproximativ 1.500 km, din care aproximativ 800 de km se desfășoară în România. La noi în țară se află și cel mai lung lanț de munți vulcanici din Europa: Oaș - Gutâi - Țibleș - Călimani - Gurghiu - Harghita.

Carpații românești adăpostesc peste 12.000 de peșteri, din care 76 au o lungime de peste doi km. Cea mai adâncă peșteră din România este Peștera Izvorul Tăușoarelor (Munții Rodnei), care coboară până la 415 metri sub nivelul mării. În Peștera Coliboaia, din Munții Bihor, se găsesc cele mai vechi picturi rupestre din Europa Centrală și de Est, reprezentând animale, printre care un bizon, un cal, o felină, un urs și doi rinoceri. Se estimează că picturile, descoperite la începutul anului 2010, au o vechime de 32.000 de ani. În România se află și al doilea cel mai mare ghețar subteran din Europa - Peștera Scărișoara, cu un bloc de gheață cu un volum de 80.000 de metri pătrați, vechi de peste 4.000 de ani.

Aproximativ 60% dintre urșii bruni din Europa trăiesc în munții României, cea mai mare populație de urși fiind în Covasna, Harghita și Brașov.

În Munții Orăștiei se găsește Sarmizegetusa Regia, cel mai important centru militar, religios și politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman. Situl arheologic de aici, format din șase fortărețe dacice, este parte a patrimoniului cultural mondial UNESCO.

La nivel internațional, Ziua Muntelui este marcată la 11 decembrie.

Zona montană a României constituie un teritoriu special, de interes național, cu un imens potențial economic, social, cultural și de mediu. În acest scop, în 2018 a fost înființată Agenția Națională a Zonei Montane (AZM), cu sediul în municipiul Vatra Dornei și se află în directa subordonare a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fiind prezentă în teritoriul național prin centre regionale și oficii de dezvoltare montană. (surse documentare: muntiiromanei.ro, comunitatea-spirituala.ro, azm.gov.ro, ec.europa.eu, wwf.ro, eMunte.ro, greenpeace.org)

Documentar de ILEANA SANDU

Lasă un comentariu