România ocupă locul al treilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul de tineri aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială (31%), unul din patru tineri români cu vârste cuprinse între 25 - 29 de ani are un venit lunar sub 1.500 de lei, iar 1,2 milioane au plecat din țară în ultimii 10 ani, relevă un studiu lansat miercuri de Societatea Academică din România și Asociația pentru Dezvoltare Activă, în parteneriat cu IRES - Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, cu sprijinul Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților.
Studiul, intitulat “Provocările tinerilor din România. Analiză și recomandări” a fost efectuat pe un eșantion de 814 de tineri, cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani.
Autorii se declară “surprinși” de faptul că “doar” 35 % dintre români spun că lucrurile merg într-o direcție bună, ceilalți 65% considerând că lucrurile “nu stau chiar așa”.
* În topul încrederii tinerilor în instituțiile publice se află Armata, Uniunea Europeană, NATO, mediul universitar, științific. Din păcate, au constatat sociologii, sistemul educațional preuniversitar se află undeva la jumătatea acestei ierarhii, iar sistemul universitar “este deconectat de la piața muncii”.
* Printre chestiunile semnalate de tineri se află creșterea prețurilor - una dintre problemele serioase ale țării, abandonul școlar, problemele legate de mediu sau climă.
* Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 82% dintre respondenți spun că ar participa. “Acesta este un procent foarte ridicat și de fiecare dată când sondăm asta, în ultimii 5, 10, 15 ani, vedem niște procente foarte mici la participarea efectivă la vot. Dacă nu e vorba de alegeri prezidențiale, mai mult de 35% nu există prezență la vot. (...) Nu există o educație civică așa cum ne-am dori”.
*Sondajul mai relevă că 42% dintre tinerii intervievați sunt de acord cu introducerea dreptului de vot de la 16 ani.
* Există un procent semnificativ de tineri români care locuiesc în continuare cu părinții sau împart spațiul de locuit cu alte persoane. Foarte puțini dintre tinerii români stau în chiria unui cămin studențesc, ceea ce aduce în prim-plan problema costului educației.
* Studiul a luat în calcul emigrarea masivă a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani - 1,2 milioane în ultimii 10 ani, lipsa încrederii în mediul politic, precum și percepția unei direcții greșite pentru România (doi din trei tineri).
“Barometrul arată că avem o lipsă a încrederii în mediul politic. (...) Observăm totuși că, deși tinerii din România nu au încredere în instituțiile de guvernare ale statului român, au foarte mare încredere în UE și NATO, foarte mare încredere în organizațiile internaționale de cooperare și integrare euro-atlantică. “Dacă ne uităm punctual pe cele patru dimensiuni ale analizei, vom observa că la nivelul de trai România pe află pe locul trei în UE la procentul de tineri aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială. Practic, conform INS, unul din trei tineri români, între 15 și 29 de ani, se află în risc de sărăcie sau de excluziune socială, ceea ce ne poziționează pe locul trei în UE la acest capitol. Și dacă ne uităm și la potențialele cauze, vom observa că suntem pe locul doi în UE când vine vorba la inegalitățile de venit”, menționează autorii.
* România este pe locul 26 din 27 în UE la venitul median pe oră al salariaților sub 30 de ani (3,52 EUR vs. 11,08 EUR).
*Conform studiului, doi din trei tineri care nu au consultat un stomatolog la nevoie indică drept cauză lipsa banilor, unul din patru tineri cu vârsta între 18 și 29 de ani își fac un control de medical de rutină o dată la doi ani sau mai rar, iar 14% spun că nu-și fac niciodată un control medical. “Suntem, de asemenea, pe primul loc din UE când vine vorba de procentul de tineri care nu consumă niciun fruct sau nicio legumă pe zi (71,5%) și de procentul de tineri care nu fac nici măcar un minut de mișcare fizică aerobică pe zi (66,4%)”.
* Datele mai arată că 15,3% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani nu au mai mult de opt clase, iar România este pe ultimul loc din UE la capitolul “tineri care au studii superioare” (24,8%). Mai mult de jumătate (51%) dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani consideră că școala nu îi pregătește deloc sau aproape deloc pe elevi pentru piața muncii, în timp ce 57% cred că școala nu îi pregătește deloc sau aproape deloc pe elevi pentru a fi adulți independenți.
* Pe de altă parte, 93% dintre tinerii români între 18 și 29 de ani consideră că implicarea lor poate face diferența. Cu toate acestea, 58% nu au făcut voluntariat în ultimii trei ani, 79% nu au participat la nicio acțiune civică, iar 72% nu au trimis niciodată o solicitare către o instituție publică pentru rezolvarea unei probleme, indică studiul. (sursa - agerpres.ro)
Sinteză de ILEANA SANDU
