Instituțiile, care acordă Premiile Nobel, au decis să anunțe câștigătorii premiilor pentru anul 2022 în perioada 3-10 octombrie.
În fiecare an, anunțarea laureaților se face într-o conferință de presă, de obicei, în anumite zile de la începutul lunii octombrie, după ce câștigătorul sau câștigătorii Premiului Nobel este votat. Institutele pentru acordarea premiilor întocmesc lista candidaților eligibili dintre numele recomandate de Comitetul Nobel. Consilierii Comitetului și alți experți redactează rapoarte detaliate despre fiecare candidat, pe baza cărora Comitetul deliberează și își exprimă votul, potrivit www.nobelprize.org.
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost primul anunțat, luni, 3 octombrie, de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Solna, Stockholm, Suedia.
A urmat, marți, 4 octombrie, Premiul Nobel pentru Fizică, anunțul fiind făcut de Academia Regală Suedeză de Științe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm.
Ieri, 5 octombrie, a fost anunțat Premiul Nobel pentru Chimie de către Academia Regală Suedeză de Științe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm.
Premiul Nobel pentru Literatură este anunțat, astăzi, 6 octombrie, de Academia Suedeză (Svenska Akademien) din Stockholm.
Al cincilea Premiu Nobel, cel pentru Pace, este anunțat, vineri, 7 octombrie, de Comitetul Nobel Norvegian, din cadrul Institutului Nobel Norvegian (Norska Nobelinstitutet) din Oslo, Norvegia.
Anunțarea Premiilor Nobel se încheie, luni, 10 octombrie, cu Premiul Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel. Anunțul este făcut de Academia Regală Suedeză de Științe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm.
ANTON ZEILINGER, MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEI ROMÂNE, LAUREATUL PREMIULUI NOBEL PENTRU FIZICĂ PE ANUL 2022
Anton Zeilinger (n. 1945), fizician austriac, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (din 2016), a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2022, împreună cu fizicianul francez Alain Aspect și fizicianul american John Clauser. Cei trei oameni de știință sunt considerați pionieri în domeniul informației cuantice.
Specialist în fizică cuantică, Anton Zeilinger este deschizător de drumuri la nivel mondial în știința informaticii cuantice și mecanicii cuantice, manifestându-se în domenii de pionierat precum comunicație cuantică, criptografie cuantică și calcul cuantic, teleportare cuantică, interferometrie neutronică. În activitatea sa științifică a îmbinat cu succes gândirea teoretică și activitatea experimentală.
Anton Zeilinger a reușit, în premieră, teleportarea cuantică a unui qubit independent (qubit este analogul cuantic al clasicului bit), extinzându-și ulterior cercetările la dezvoltarea unei surse de propagare liberă a qubiților teleportați, reușind teleportarea cuantică pe distanța de 144 km, între două dintre Insulele Canare.
Alte realizări de vârf ale academicianului Anton Zeilinger sunt cele în criptografia cuantică bazată pe fenomenul numit quantum entanglement (fenomen cuantic în care stările cuantice ale mai multor obiecte sau particule elementare diferite sunt “cuplate” între ele), calculul cuantic unidirecțional, respectiv calculul cuantic “orb”. Contribuțiile sale privind fundamentele experimentale și conceptuale ale mecanicii cuantice includ “entanglement” multi-particule, interferența undă-materie, pornind de la neutron, trecând prin atomi, până la macromolecule cum sunt fulerenele.
Anton Zeilinger, alături de Ștefan Hell și Gerard Morou, este al treilea membru de onoare al Academiei Române distins în ultimii ani cu Premiul Nobel pentru Fizică. În total, 48 de membri ai Academiei Române au fost, de-a lungul timpului, laureați ai Premiului Nobel.
Premiul Nobel pentru Fizică pe anul 2022 va fi înmânat fizicienilor Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger în cadrul unei ceremonii care se va desfășura în luna decembrie 2022, la sediul Academiei Regale Suedeze de Științe.
Biroul de comunicare al Academiei Române,
5 octombrie 2022
CINCI DETALII INSOLITE DESPRE NOBEL
UN PREMIU (APROAPE DOAR) PENTRU CEI VII
Din 1974, statutul Fundației Nobel stipulează că aceste premii nu pot fi acordate cu titlu postum decât atunci când decesul persoanei premiate se produce după anunțarea numelui laureatului. Până când această regulă să fie înscrisă în mod oficial în statut, doar două personalități decedate, ambele din Suedia, au fost premiate: poetul Erik Axel Karlfeldt (literatură în 1931) și secretarul general al ONU Dag Hammarskjold, cel mai probabil asasinat (premiul pentru pace, în 1961). S-a întâmplat și ca un premiu să nu fie atribuit, în semn de omagiu adus unui laureat decedat, așa cum au procedat organizatorii în 1948, după moartea lui Gandhi. Un laureat recent nu a avut niciodată șansa de a primi celebrul telefon care anunță câștigarea unui premiu Nobel: după decernarea premiului pentru medicină în 2011 canadianului Ralph Steinman, s-a aflat că cercetătorul murise cu trei zile înainte. El a rămas însă în palmaresul oficial al premiilor.
O AVERE PENTRU O MEDALIE NOBEL
Premiile Nobel sunt dotate cu suma de zece milioane de coroane suedeze pentru fiecare categorie (circa 900.000 de euro la cursul actual) și cu o medalie din aur de 18 carate. Laureatul Nobelului pentru pace și jurnalistul Dmitri Muratov a reușit să transforme aurul în bani, în beneficiul copiilor ucraineni. În iunie, medalia de 196 de grame primită de colaureatul premiului pe 2021 a fost răscumpărată pentru suma de 103,5 milioane de dolari de un filantrop anonim și donată unui program din cadrul UNICEF. Suma este de 21 de ori mai mare decât precedentul record.
O GREȘEALĂ LA ORIGINEA PREMIILOR?
Pe 12 aprilie 1888, fratele mai mare al lui Alfred Nobel, Ludvig, a murit la Cannes, în Franța. Însă cotidianul Le Figaro comite o greșeală și anunță pe prima sa pagină decesul lui Alfred, într-un articol foarte scurt: “Un om care nu ar putea decât cu greu să treacă drept un binefăcător al omenirii a murit ieri, la Cannes. Este vorba despre domnul Nobel, inventatorul dinamitei”. Ce urmări ar fi putut să provoace acest necrolog publicat înainte de termen asupra lui Alfred Nobel? Mulți îi atribuie paternitatea înființării acestor premii, subliniind ecoul pe care l-ar fi avut asupra formulei alese de Alfred Nobel pentru a-i recompensa pe acei oameni care au contribuit la “bunăstarea omenirii”.
“Însă nu putem face altceva decât să ne imaginăm”, deoarece incidentul (eroarea comisă de Le Figaro, n.r.) nu a fost evocat în corespondența lui, a subliniat biografa Ingrid Carlberg. Cât despre vizitatorii care au venit să își prezinte condoleanțele la conacul parizian al industriașului suedez, ei au avut surpriza de a fi întâmpinați de un Alfred Nobel cât se poate de viu, așa cum relata Le Figaro în ziua următoare.
UN NOBEL DIN 1903 PIONIER... PENTRU ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ
Talentat în numeroase domenii, fizicianul și chimistul suedez Svante Arrhenius a primit premiul pentru Chimie în 1903 pentru “teoria disociației electrolitice”. Sunt însă alte lucrări precursoare care îi conferă astăzi statutul de pionier: la sfârșitul secolului al XIX-lea, este primul care a teoretizat că arderea combustibililor fosili - la vremea respectivă în special cărbunele - antrenează prin eliberarea de CO2 în atmosferă o încălzire climatică. Potrivit calculelor sale, o dublare a concentrației de dioxid de carbon ar încălzi planeta cu cinci grade - previziunile moderne oferă azi un interval de la 2,6 la 3,9 grade Celsius. Departe de a se îndoi de cantitățile din ce în ce mai mari de energii fosile pe care umanitatea le consumă, Arrhenius subestimează rapiditatea cu care acest nivel va fi atins și estimează că încălzirea se va produce sub efectul activității umane în.... 3.000 de ani.
O CONCURENȚĂ NOUĂ... ȘI DIVERSĂ
Cu o istorie de 120 de ani și celebre în toată lumea, premiile Nobel sunt în continuare relevante. Sunt și voci care le consideră puțin depășite sau chiar prăfuite, recompensând deseori descoperiri vechi. Supranumit “Nobelul alternativ”, Right Livelihood Award a fost creat în 1980 de un filantrop germano-suedez după ce Fundația Nobel i-a refuzat propunerea de înființare a două noi premii - pentru mediu și pentru dezvoltare. Premiile Nobel mai au un rival și în Silicon Valley, dotat cu recompense substanțiale - “Breaktrough Prize”. Supranumite deja “Oscarurile științei”, aceste distincții concurente din California sunt dotate cu premii de trei milioane de dolari, adică de trei ori mai mult decât recompensa unui premiu Nobel.
Paleogeneticianul Suedez Svante Pääbo, Laureatul Premiului Nobel Pentru Medicină Pe Anul 2022
Cercetătorul a fost recompensat pentru descoperirile sale care stau la baza înțelegerii modului în care oamenii din zilele noastre au evoluat din strămoși dispăruți.
Pääbo, fiul biochimistului Sune Bergström, recompensat cu premiul Nobel pentru medicină în 1982, a fost creditat cu transformarea studiului originilor omului după ce a dezvoltat abordări care au permis examinarea secvențelor de ADN provenite din rămășițe arheologice și paleontologice.
Printre realizările sale cheie se numără secvențierea întregului genom al oamenilor de Neanderthal pentru a dezvălui legătura dintre aceștia și oamenii din zilele noastre.
El a descoperit, de asemenea, existența unui hominid necunoscut până atunci, Omul de Denisova, dintr-un fragment de os de deget găsit în Siberia, cu o vechime de 40.000 de ani. (Agerpres)
TREI CERCETĂTORI VOR ÎMPĂRȚI PREMIUL NOBEL PENTRU CHIMIE PE ANUL 2022
Cercetătorii Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal și K. Barry Sharpless au fost recompensați, miercuri, cu premiul Nobel pentru chimie pe anul 2022, pentru “dezvoltarea chimiei clic și a chimiei bioortogonale”,potrivit unui anunț făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Științe, relatează nobelprize.org. Cei trei vor împărți premiul în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 920.000 de euro).
