60 de ani de la punerea pietrei de temelie a Combinatului Chimic Azomureș din Târgu Mureș
Joi seara, în Sala Mare a Teatrului Național din Târgu Mureș a avut loc un eveniment inedit prilejuit de împlinirea a 60 de ani de la punerea pietrei de temelie a Combinatului Chimic Azomureș și totodată de la înființarea secției române a teatrului. Manifestarea a evocat simbioza dintre cele două instituții și comunitatea mureșeană de-a lungul celor șase decenii de activitate. Invitații au avut parte de prezentări ale diferitelor etape de dezvoltare prin care a trecut platforma chimică, de la construirea propriu-zisă, într-o perioadă în care în țara noastră a pornit o puternică industrializare, dezvoltarea din perioada economiei centralizate, inclusiv investițiile constante în noi tehnologii, precum și construirea Uzinei Foto, privatizarea de după 1990, până la ultimele investiții și drumul către producția “verde” pe care a pornit în ultimii ani, după achiziția combinatului de către firma elvețiană Ameropa.
Organizatorii au pre-zentat, în paralel, activitatea teatrului românesc din Târgu Mureș din ultimele șase decenii, inclusiv cu scene din prima piesă jucată, “Jocul de-a vacanța”, de Mihail Sebastian, piesă pe care iubitorii de teatru o regăsesc și în programul actualei stagiuni aniversare, în regia lui Nicolae Cristache. Actorii companiei “Liviu Rebreanu” au prezentat fragmente și din “Interviu”, de Ecaterina Oproiu, “Take, Ianke și Cadâr”, de Victor Ioan Popa, în regia lui Nicu Mihoc, și “Școala Nevestelor”, de Moliere. Din distribuție au făcut parte actorii Liviu Pancu, Dan Rădulescu, Radu Anastas, Ale Țifrea, Dana Pancu, Ion Vântu, Bianca Fărcaș, Cosmin Ghibănescu, Larisa Dobrin, Costin Gavază, Csaba Ciugulitu, Cristina Holtzli, Ștefan Mura și Nicu Mihoc.
În cadrul evenimentului, actrița Marinela Popescu, “a cărei activitate artistică a înnobilat scena Teatrului Național Târgu-Mureș timp de peste trei decenii”, a fost omagiată pe scenă, primind din partea organizatorilor un premiu. Diploma și buchetul de flori au fost înmânate doamnei Marinela Popescu de către actorul Dan Rădulescu, director artistic al Companiei “Liviu Rebreanu”.
Evenimentul a fost prezentat de Ovidiu Maior, purtătorul de cuvânt al Azomureș, și de actorul Liviu Pancu.
EUROPA SE DEZINDUSTRIALIZEAZĂ? “ÎN ANII '60, PRODUCȚIA MONDIALĂ DE AMONIAC ERA DE 15 MILIOANE DE TONE. AZI, EUROPA A OPRIT PRODUCȚIA LA 11 MILIOANE DE TONE!”
Primul cuvânt din partea Azomureș l-a avut fostul director general al companiei, Harri Kiiski (acum consilier al noului director general, Josh Zacharias), care a făcut o paralelă între principalele evenimente de pe glob din anul 1962 (criza rachetelor din Cuba, moartea actriței Marlyn Monroe, programul lui J.F. Kenedy, care în 1962 a solicitat Congresului fonduri pentru a trimite omul pe Lună până la sfârșitul deceniului) “Cât de puțin am învățat din istorie pentru ca acum, după 60 de ani, să ne confruntăm cu aceeași situație”, a spus Kiiski, făcând o paralelă între criza rachetelor din Cuba și actualele amenințări nucleare. Fostul director al Azomureș a mai spus că la începutul anilor '60, România începea industrializarea, dând doar câteva exemple de mari platforme: Galați, Petrobrazi și Târgu Mureș. “Este ironic ca după 60 de ani, din cauza crizei energetice să ne gândim sau Europa să se gândească la dezindustrializare. În anul 1962, producția totală de amoniac în lume era de 15 milioane de tone. Astăzi, Europa a oprit producția a 11 milioane de tone”k, a declarat Kiiski, subliniind astfel pericolul pe care îl reprezintă actuala criză energetică. Nu cu mult timp în urmă, cotidianul nostru publica, pe prima pagină, o declarația tranșantă a lui Harri Kiiski pentru Ziarul Financiar referitoare la liberalizarea prețului energiei. “Ce vedem la Baumgarten (Bursa de gaze de la Viena) este o porcărie, alea nu sunt prețuri normale. Piața gazului, cu regulile ei de funcționare, a fost făcută pentru timpuri normale, nu pentru ce vedem acum. Această piață, pur și simplu, nu mai funcționează. Dar statele au puterea de a reglementa lucrurile”, a declarat acesta.
Pe scena naționalului târgumureșean, Kiiski a mai arătat că în anii '60, România făcea tranziția de la cărbune la gaz într-un moment în care producția de amoniac era obținută 50% din cărbune, țara noastră făcând deja primii pași pentru a produce acest amoniac din gaz.
“Industrializarea României se baza pe valorificarea resursei naturale pe care o avea la dispoziție - gazul natural. Și astăzi, România are a doua rezervă de gaz din Europa”, a spus fostul director al Azomureș. Acesta s-a mai referit la faptul că platformele industriale de producție a îngrășămintelor chimice erau considerate, în anii '60-'70, ca fiind strategice, ținând de siguranța națională pentru asigurarea hranei. El a făcut o paralelă cu declarațiile din ziua de azi a Comisiei Europene, care vorbește despre asigurarea securității alimentare. Potrivit lui Kiiski, platformele industriale din acea perioadă erau deținute de stat, ca parte din politica de asigurare a securității alimentare, și astăzi, Comisia Europeană vorbește de același lucru, cum să asigure alimente pentru anii care urmează.
Harri Kiiski a menționat că și Compania “Liviu Rebreanu” a Teatrului Național din Târgu Mureș a fost fondată în anul 1962, crescând împreună cu Azomureș.
El și-a încheiat discursul citând din discursul Regelui Mihai în fața Parlamentului României: “o națiune care nu își cunoaște trecutul, nu are viitor!”.
ANII '70-'80 “ORICE INGINER ÎȘI DOREA SĂ FACĂ O CARIERĂ ÎN AZOMUREȘ”
Pe scena naționalului târgumureșean a urcat unul dintre seniorii Azomureșului, ing. Alexandru Achim (mult timp șef al secției amoniac), care a vorbit despre perioada anilor '70-'80. “Azomureșul era deja un mare brand cu reputație foarte bună în țară și care își selecta cu mare atenție candidații. Orice inginer își dorea să facă o carieră în Azomureș. Miracolul obținerii din metan, apă și aer a amoniacului, în primă fază, și apoi a cristalelor sau granulelor de uree, azotat de amoniu sau îngrășăminte complexe a format cariere, destine și valori.
Absolvenți de facultăți, școli profesionale și licee își găseau un loc de muncă și o satisfacție profesională în Azomureș”, a spus inginerul senior. Acesta a enumerat investițiile majore realizate în acea perioadă, poate una dintre cele mai favorabile pentru platforma chimică. “Situația și conjunctura anilor '70-'80 a fost deosebit de favorabilă dezvoltării Azomureșului. A fost o perioadă cu o deschidere foarte mare spre tehnologiile occidentale moderne. Astfel, s-au executat investiții și pus în funcțiune cele două instalații de mare capacitate amoniac Kelog, instalația de uree Stamicarbon, instalații de acid azotic, prin care producția de îngrășăminte minerale creștea de la peste câteva mii de tone de azotat de amoniu, uree și îngrășăminte complexe”, a precizat ing. Alexandru Achim.
300 DE MILIOANE DE EURO INVESTIȚI DE ELVEȚIENII DE LA AMEROPA ÎN MODERNIZARE ȘI RETEHNOLOGIZARE
Primii ani de după 1990 au fost destul de tulburi pentru întreaga industrie românească. Azomureș a trecut prin câteva încercări de privatizare, care au reușit abia în 1998, după semnarea contractului cu turcii de la Transworld Fertilizers Holding. A urmat o perioadă dificilă, însă combinatul și-a continuat activitatea, iar în 25 noiembrie 2011, acesta a fost preluat de Ameropa. A urmat o perioadă de investiții majore în modernizare și retehnologizare, nu mai puțin de 300 de milioane de euro fiind alocați de firma elvețiană.
Astfel, Azomureș a reușit să îndeplinească toate cerințele de mediu. Anii care au marcat evoluția Azomureș după Revoluția din 1989 au fost evocați de directorul pentru energie și tranziție verde, ing. Aurel Botezan, care s-a angajat pe platforma chimică din Târgu Mureș în 1990, ca tânăr inginer, după absolvirea facultății din Iași. “Azomureș a fost un excelent deschizător de drumuri pentru industria fertilizanților din România. În febra privatizărilor din anii '90, mulți ochi au fost ațintiți asupra Azomureș. Mulți investitori doreau însă să obțină un profit imediat mai degrabă decât să ducă mai departe povestea noastră. Însă, în timp s-au cristalizat lucrurile bune. Mulțumim Ameropa că în 2012 ne-ați oferit șansa să privim spre viitor. A fost o piatră de hotar pentru noi”, a spus Aurel Botezan.
ROMÂNIA, LIDER ÎN AGROBUSSINES ȘI DATORITĂ AZOMUREȘ
La manifestare a fost prezent și CEO (director general) Ameropa, William Dujardin, care în discursul său a pus accent pe faptul că România este un lider european și chiar mondial în agrobussines, datorită produselor Azomureș și a legăturii strânse pe care combinatul, prin reprezentanții săi, o are cu jucătorii de pe piața din România.
Numărul 1 din Ameropa a mai afirmat că societatea pe care o reprezintă este, în mod cert, principalul jucător în agrobussines din România. El a mai mulțumit autorităților centrale și locale din România pentru sprijinul acordat, de-a lungul timpului, Azomureșului. William Dujardin a subliniat că România este foarte importantă pentru Ameropa, întrucât aici grupul deține cele mai multe active și cei mai mulți angajați. CEO Ameropa l-a prezentat pe noul director general al Azomureș, Josh Zacharias, cu o experiență de 13 ani în cadrul grupului elvețian.
AZOMUREȘ AȘTEAPTĂ, ÎN CONTINUARE, GAZ IEFTIN PENTRU RELUAREA PRODUCȚIEI
La eveniment a participat și secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei, Mihai-Ion Macaveiu, care a transmis un mesaj, destul de ambiguu, privind încercările statului de a oferi sprijin industriei grav afectate de majorarea prețurilor gazului metan. Trebuie să menționăm contextul actual în care producția a fost oprită la Azomureș datorită prețului exorbitant al gazului metan. Recent, Harri Kiiski a declarat că pentru ca producția să poată fi reluată la Azomureș ar fi necesar ca prețul gazului metan să scadă cu mai mult de jumătate din cel actual.
DRAGOȘ BARDOȘI
