Ieri, în Centrul municipiului Târgu Mureș, aproximativ 500-600 de sindicaliști, membri ai CNSLR Frăția, au protestat solicitând Guvernului creșterea salariilor și pensiilor și stoparea creșterii alarmante a prețurilor la energie și a costurilor traiului de zi cu zi. La protestul din Târgu Mureș, alături de mureșeni au participat sindicaliști din județele Harghita, Covasna, Brașov și Alba. Protestele au început la ora 12.00, când liderii de sindicat au ținut o serie de discursuri de pe scena improvizată pe platforma unei camionete amplasate în fața Prefecturii Mureș. După acest moment, sindicaliștii au pichetat, pe rând, sediile partidelor aflate la guvernare, PNL și PSD, iar pentru UDMR, mesajele au fost transmise din fața Prefecturii. Reprezentanta Sanitas din județul Harghita a rostit un discurs în limba maghiară, susținând că vrea să fie sigură că astfel vocea lor va fi auzită și de reprezentanții UDMR.
Protestul organizat de CNSLR Frăția s-a desfășurat, concomitent, în mai multe orașe din țară: București, Cluj Napoca, Bacău, Iași, Constanța, Târgu Jiu, Timișoara. În capitală, protestatarii au pichetat Ministerul Muncii și Ministerul Energiei, atrăgând atenția asupra consecințelor grave a crizei economice care afectează în special cetățenii cu venituri mici. Acțiunile se desfășoară în contextul unor inițiative similare la nivel european. “Salariile nu sunt cauza inflației! Lucrătorii sunt victimele acestei crize, valoarea salariilor lor scăzând, în timp ce prețurile bunurilor cotidiene sunt într-o continuă creștere”, au transmis, la rândul lor, reprezentanții CNSLR Frăția.
Călin Orlando Cociș, președintele CNSLR Frăția Mureș: “Nu se mai poate așa!”
De la tribuna improvizată în fața Prefecturii Mureș, Călin Orlando Cociș, președintele CNSLR FRĂȚIA Mureș s-a adresat mulțimii: “suntem aici în stradă sa tragem un semnal de alarmă că nu se mai poate așa. Nu mai putem continua cu prețurile la energie electrică, la gaze naturale și a bunurilor pe care le consumăm zilnic. Le spunem politicienilor că trebuie să-și întoarcă fața către popor. România, astăzi, nu mai e o țară. România e o franciză. România este o entitate care se supune unor ordine și unor restricții. Nu mai avem drepturi și libertăți. Sunt doar aparente. Am venit aici să ni se audă vocea, să vadă cei care trebuie să vadă că nemulțumirea noastră a ajuns la cote alarmante. Astăzi, preț de două ore, ne vom arăta nemulțumirea și pentru a fi mai aproape de clasa politică ne vom deplasa și la sediile partidelor, iar aici, în fața Palatului Administrativ vom protesta pentru a ne auzi și parlamentarii care au cabinete aici. Nu vom cere astăzi «Jos Guvernul», vom cere doar să fie un guvern care să fie atent la cetățeni”.
Dumitru Boantă, președintele Sindicatului Alternativa 2002 din Azomureș: “Solicităm guvernanților să depună toate eforturile, altfel ne îndreptăm către închiderea totală”
“În Azomureș nu se mai produce din decembrie. În ianuarie am solicitat o comisie de dialog social la Ministerul Energiei de unde nu am primit încă niciun răspuns. La Ministerul Economiei am avut o comisie de dialog social care ne-a promis că se vor găsi soluții pentru reluarea activității. Deocamdată, așa cu puțin, oamenii sunt plătiți. Azomureș nu a recurs la concedieri, ci la suspendări, două sute și ceva de salariați sunt în șomaj tehnic. Unele firme au preluat personal din Azomureș. Colegii din Azomureș mai așteaptă cât mai așteaptă, dar nu vor reuși din cei 75% din salariu să-și întrețină familiile pe timp de iarnă. Noi, salariații din Azomureș, solicităm Guvernului să se aplece asupra problemei Azomurșeului. Să identifice o soluție încât să ne reluăm activitatea de producție și astfel 30% din industria din județ să fie salvată. Pe lângă industrie să fie salvați și salariații și să fie salvată și agricultura românească, să avem siguranță alimentară. Încă o dată, de aici le solicităm guvernanților să depună toate eforturile, altfel ne îndreptăm către închiderea totală”, a spus Dumitru Boantă.
Leontina Pop, solistă de muzică populară, liderul sindicatului Ansamblului profesionist Mureșul: “Am ieșit în stradă și pentru cei care stau acasă!”
Prezentă la mitingul de protest, în calitate de lider de sindicat, îndrăgita solistă de muzică populară Leontina Pop a declarat pentru “Cuvântul liber”:
“Ieșim prea puțin în stradă. Ne uităm la televizor. Salariile noastre și pensiile sunt din ce în ce mai mici. Nu am venit doar pentru Ansamblul Mureșul. Am venit pentru bunicii noștri, pentru cei care au pensii mici, am ieșit pentru cei care stau acasă. Am ieșit pentru viitorul acestei țări. Un venit minim ar trebui să fie de 3.000 de lei. Să dea Dumnezeu să ne trezim la realitate. Prea ne-am învățat să stăm”
Ioan Marian, județul Alba, profesor de geografie
Protestăm pentru mărirea salariilor, pentru respectarea drepturilor dascălilor. Altfel se duce învățământul de râpă. Sperăm că aude cineva vocea noastră”.
Liviu Pop, Azomureș, secția melamină
“Protestăm împotriva creșterii prețului la energia electrică, la gaze naturale. Vrem să avem un trai mai bun în România. Până nu iese lumea în stradă de la cel mai mic la cel mai mare, nu ne vor asculta”.
Planul în șapte puncte, adoptat de către CNSLR - FRĂȚIA, membră a Confederației Europene a Sindicatelor și susținut de către Federațiile sindicale afiliate
Lucrătorii din România, la fel ca cei din Uniunea Europeană, se confruntă cu o criză fără precedent a costului vieții. Nu salariile sunt cauza inflației, principalele victime ale acestei crize fiind tocmai lucrătorii prost plătiți și persoanele vulnerabile care sunt cele mai afectate.
Angajatorii, Guvernul și Uniunea Europeană au responsabilitatea de a lua măsuri urgente pentru a ameliora această criză a costului vieții, protejarea veniturilor și a locurilor de muncă.
Pentru acest motiv, lucrătorii și sindicatele din România, alături de cei din întreaga Europă, solicită un plan concret și viabil pentru a aborda criza costului vieții și pentru a trece către o economie sustenabilă, cu rezultate concrete pentru lucrători. Miniștrii Energiei din U.E. au convenit o direcție, însă măsurile sunt mult prea timide și deloc suficiente pentru a face față crizei costului vieții.
Printre măsurile adoptate, s-a propus limitarea contribuției de solidaritate, iar în ceea ce privește limitarea importurilor la gaze, Comisia nu a făcut nicio propunerea concretă în acest sens.
De asemenea, decizia Băncii Centrale Europene de a majora ratele dobânzilor va înrăutăți situația pentru lucrători și cetățeni și va fi dăunătoare dezvoltării economice viitoare. Încă nu au fost propuse măsuri sociale la nivel european - aspectele sociale ale acestei crize au fost lăsate la latitudinea statelor membre, ca să le gestioneze singure. De asemenea, nu a fost prevăzut niciun sprijin financiar pentru statele membre cu constrângeri bugetare pentru a le permite să pună în aplicare măsurile anticriză necesare.
SOLICITĂM GUVERNULUI ROMÂNIEI SĂ ÎNTREPRINDĂ DEMERSURI PENTRU:
1. Creșteri salariale pentru a face față creșterii costului vieții; lucrătorii trebuie să primească o parte echitabilă din câștigurile rezultate din productivitatea muncii lor; măsuri de promovare a negocierilor colective, ca fiind cea mai bună modalitate de a obține o remunerație corectă într-o economie durabilă. Valoarea reală a salariilor minime legale în Europa a scăzut în medie cu 4,8% în acest an, reprezentând cea mai mare scădere a salariilor minime reale din acest secol și lăsând milioane de lucrători să lupte singuri pentru a-și permite cele mai elementare costuri de viață, cum ar fi hrana, chiria și energia.
2. Compensații pentru persoanele care au dificultăți în a-și plăti facturile la utilități/ energie/ chirie, pentru a-și asigura condițiile de trai decente, precum și dreptul la hrană, toate acestea fiind drepturi ale omului și trebuind protejate. Aproximativ 9,5 milioane de lucrători în U.E. au avut deja dificultăți în a-și plăti facturile la energie înainte de începerea crizei costului vieții. Costurile în creștere ale alimentelor și ale altor bunuri esențiale forțează milioane de lucrători să facă alegeri dureroase și îi împing pe mulți în sărăcie.
În România:
* prețurile de consum în luna septembrie 2022 comparativ cu luna august 2022 au crescut cu 1,3%.
* rata anuală a inflației în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021 este 15,9%.
* rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2021 - septembrie 2022) față de precedentele 12 luni (octombrie 2020 - septembrie 2021) este 11,8%.
3. Plafonarea prețului la energie/gaze, în special pentru persoanele fizice, precum și aplicarea unei taxe suplimentare pe profiturile excesive ale companiilor din aceste domenii, pentru a nu li se permite să speculeze această criză, coroborate cu alte măsuri pentru a împiedica marile corporații să-și mute profiturile în paradisuri fiscale, cum ar fi reducerea dividendelor și pentru a preveni speculațiile privind prețul alimentelor.
Până în iulie anul acesta, costul gazului și al electricității a crescut cu 38% în Europa față de anul trecut, iar costul continuă să crească.
4. Aplicarea de măsuri naționale și europene de sprijin anticriză pentru protejarea veniturilor și locurilor de muncă în industrie, servicii și sectorul public și pentru finanțarea măsurilor sociale pentru a putea face față acestei crize și proceselor de tranziție justă.
5. Reformarea funcționării pieței energetice a Uniunii Europene. Recunoașterea faptului că energia este un bun public, precum și nevoia de investiții pentru a aborda cauzele fundamentale ale crizei, cum ar fi investițiile insuficiente în energia verde și consecințele privatizării în acest sector.
6. Deschiderea spre un dialog constructiv cu sindicatele pentru elaborarea și implementarea de măsuri anticriză prin dialog social, conștienți fiind de gravitatea și urgența situației.
7. Creșterea imediată a pensiilor, pensionarii fiind categoria cea mai defavorizată. Creșterea recentă a facturilor la energie a lovit deja persoanele în vârstă, deoarece aceștia petrec mai mult timp acasă. Acest lucru este agravat mult de faptul că pensiile de stat nu țin pasul cu inflația, ceea ce înseamnă că valoarea reală a pensiilor de stat continuă să scadă.
PENSIA MEDIE A CELOR 4,7 MILIOANE DE PENSIONARI ROMÂNI ESTE DE 1.735 DE LEI
Un număr de 4.790.807 pensionari era înregistrat în septembrie 2022 în România, iar pensia medie a fost de 1.735 lei, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 706.529 aveau perioade lucrate în agricultură, pensia medie fiind de 507 lei. Din numărul total al pensionarilor din sistemul public de pensii, numărul celor care s-au pensionat la limita de vârstă era de 3.822.198 persoane, dintre care 2.201.804 femei, în timp ce pensia medie se situa la 1.932 de lei.
Pensie anticipată au primit, în septembrie 2022, un număr de 8.546 persoane (2.470 lei, pensie medie), pensie anticipată parțială 92.219 persoane (1.791 de lei pensia medie) și pensie de invaliditate 400.116 persoane (pensie medie de 788 lei), dintre care 44.486 persoane pentru gradul I de invaliditate (674 lei, pensie medie).
În aceeași lună, pensia de urmaș s-a acordat unui număr de 467.573 persoane (908 lei pensia medie), în timp ce ajutor social au primit 155 pensionari (419 lei în medie).
COȘUL MINIM PENTRU O FAMILIE CU DOI COPII ESTE DE 8.659 LEI PE LUNĂ
Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulți și doi copii pentru luna septembrie 2022 este de 8.659 lei pe lună, față de 7.233 lei în septembrie 2021, în creștere cu 19,7%, arată datele Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România.
Potrivit raportului, valoarea coșului pentru o familie de doi adulți și un copil este de 7.112 lei pe lună, pentru o familie de doi adulți fără copii este de 5.322 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.275 lei pe lună. Recalcularea valorii coșului s-a realizat în baza indicilor de prețuri comunicați de Institutul Național de Statistică pentru luna septembrie 2022, raportat la luna septembrie 2021.
În raport se menționează că, în perioada iulie-septembrie 2018, Syndex România și Institutul de Cercetare a Calității Vieții au derulat o cercetare la nivel național pentru fundamentarea unui coș minim de consum pentru un trai decent pentru populația României. Rezultatele acestei cercetări ar trebui să constituie o nouă etapă în discuția despre resursele necesare pentru traiul populației în România, nu atât datorită reînnoirii conceptului mai vechi de coș minim de consum, cât mai ales datorită sublinierii explicite a noțiunii de nivel de trai decent și a cheltuielilor care trebuie acoperite pentru ca populația României să își poată asigura un asemenea nivel de trai.
Ideea unui coș minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o structură dată. Pe lângă nevoile imediat necesare supraviețuirii - adăpost, alimentație - coșul minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente, cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educația, îngrijirea sănătății, transportul, comunicațiile, recreerea, precum și eventualele cheltuieli neprevăzute (evenimente familiale, probleme de sănătate etc.)
DRAGOȘ BARDOȘI
