O majorare a pensiilor cu rata inflației ar însemna un plus de 5,1-5,2%, pentru că trebuie să ne raportăm la inflația din 2021, conform prevederilor legale, și ar fi prea puțin, de aceea propunerea noastră este de o creștere cu minimum 10%, de la 1 ianuarie, a declarat, într-un interviu pentru AGERPRES, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marius Budăi.
AGERPRES: Vă aflați la al doilea mandat de ministru al Muncii. Puteți să faceți o analiză comparativă a nivelului de trai al populației în al doilea mandat, raportat la primul?
Marius Budăi: Sigur că putem și sigur că este și în obligația noastră să o facem. Dacă atunci, în 2018-2019, când am avut onoarea, spun eu de fiecare dată, să fiu pentru prima dată ministru într-un Guvern al României, situația era una cu totul și cu totul alta, incomparabilă din punctul meu de vedere cu situația de acum, pentru că eram înainte de pandemie, nu știam nimic de pandemie, nu știam nimic de criza energetică ce va urma, nu știam nimic de războiul ce va urma și mai ales un război care se derulează, din păcate, și la granițele cu țara noastră, situația este mult mai complicată.
Dacă în acea perioadă 2017, 2018, 2019, am reușit să scoatem din stare de deprivare materială severă peste 1.000.000 de cetățeni, s-au reintrodus în perioada 2020-2021 peste 100.000 de cetățeni în stare de deprivare materială severă. Suntem în anul 2022, acum când trebuie să fim proactivi, nu reactivi, să luăm măsuri pentru a preîntâmpina pierderea puterii de cumpărare. Nu mai suntem în situația lui 2018, 2019, 2017 chiar, când am preluat guvernarea și ne luptam pentru creșterea puterii de cumpărare. Este o diferență foarte, foarte mare între a apăra o putere de cumpărare, care și așa este scăzută, și a crește puterea de cumpărare.
Pe parcursul acestui an, începând de când am intrat la guvernare, noi, Partidul Social Democrat, am venit în primă fază, și nu era atunci războiul declanșat, dar eram după o perioadă de doi ani de criză sanitară, urmată de criză economică, cu un pachet social care, practic, a reprezentat pentru noi linia roșie de a intra sau nu intra într-o formă de majoritate parlamentară care să susțină un Guvern al României. Am reușit să introducem acel pachet social. S-a dovedit că nu este un moft al PSD, era o necesitate. Ulterior, după izbucnirea războiului, iată că situația ne-a pus în postura să implementăm pachete sociale și măsuri economice în mod repetat.
Am căutat să avem o abordare extrem de echilibrată între măsurile economice și măsurile din pachetele sociale, pentru că, dacă nu sprijini economia în primul rând, și suntem la Ministerul Muncii, să-și apere locurile de muncă, pentru că acesta este target-ul principal al Ministerului Muncii, să creăm locuri de muncă, dar să și apărăm în situații de criză locurile de muncă existente. Vreau să vă spun că dacă în momentul în care noi eram la prima guvernare și noi discutam despre crearea de noi locuri de muncă, iată că acum am fost puși, cum discutam atunci de creșterea puterii de cumpărare și noi cream locuri de muncă, acum să apărăm puterea de cumpărare, dar să apărăm și locurile de muncă existente.
AGERPRES: Pregătiți proiectul de buget pentru anul 2023, urmează să fie discutat și probabil aprobat în coaliție. Acest document prevede majorări salariale și de pensii? Dacă da, la ce nivel se ridică aceste procente și dacă ele pot acoperi rata inflației?
Marius Budăi: Pregătim proiectul de buget. Până la proiectul de buget vreau să vă informez că la prima rectificare am solicitat o sumă consistentă de bani, am și primit-o, pentru a acoperi tot ce înseamnă plățile din domeniul social, dar mai ales, și revin, s-ar putea să vă pară că insist prea mult, dar apărarea locurilor de muncă este o măsură extrem de importantă. Am primit o sumă de bani și de la buget, pe lângă ce am realizat noi prin atragerea celor 57.000.000 de euro, astfel încât plata convențiilor de acum, care se află în execuție, plus încheierea de alte convenții, să continue fără niciun fel de sincopă. Vă înțeleg curiozitatea, înțeleg curiozitatea tuturor cetățenilor. În momentul când vom prezenta bugetul, vom prezenta și procentul de creștere a pensiilor. Cert este că vor crește cu cel puțin 10% și că vor crește de la 1 ianuarie.
AGERPRES: Să înțeleg că nu e un acord între partidele care formează coaliția de guvernare în momentul de față?
Marius Budăi: Ba nu, este un acord în cadrul coaliției. Ați văzut recent și cei doi președinți din cele mai mari partide care fac parte din coaliție, și mă refer aici la domnul Ciolacu (președintele PSD, Marcel Ciolacu n.r.) și la domnul premier (premierul Nicolae Ciucă n.r.), au spus foarte clar că pensiile trebuie să crească și că pensiile vor crește de la 1 ianuarie.
AGERPRES: Se propune ca procentul de creștere să acopere rata inflației. Considerați necesară și justă o astfel de măsură?
Marius Budăi: Este o nuanță aici care trebuie introdusă. Dacă ne vom duce pe o prevedere veche de lege, și vorbim de rata inflației din prevederea din lege, o să vedem că trebuie să ne raportăm la inflația din 2021. Și dacă am fi respectat acel lucru ar trebui să facem o majorare acum de 5,1-5,2%. Nu ne dorim așa ceva. Știm că este foarte puțin. De aceea și în propunerea PSD, când le-am propus și am ieșit public să fac acele propuneri ale Partidului Social Democrat pe care să le punem pe masa de dialog a coaliției, propunerea a fost extrem de bine fundamentată. Am lucrat cu colegii mei de la sediul partidului, din Kiseleff, o propunere extrem de bine argumentată din punct de vedere financiar și am spus că în viziunea noastră și în conformitate cu calculele noastre, se impune o majorare de cel puțin 10% a pensiilor, majorare care să fie și sustenabilă din punct de vedere al impactului bugetar.
AGERPRES: Care credeți că ar fi nivelul salariilor și pensiilor pentru a putea vorbi de o viață decentă în România?
Marius Budăi: Nu am să dau o cifră clară, dar am să vă spun că ceea ce este acum trebuie majorat și de aceea am și discutat, și suntem extrem de conectați la realitate, despre majorarea salariului minim și despre majorarea pensiilor în România.
AGERPRES: Dacă rata inflației va depăși în acest an, și va depăși 15%, credeți că este necesară și creșterea nivelului altor beneficii sociale, printre care și alocațiile pentru copii?
Marius Budăi: Cred că este necesar să fim extrem de atenți la ce măsuri luăm. Dacă vorbim strict de alocații, eu am spus-o încă din primul mandat, că noi trebuie să privim familia ca și celulă, nu neapărat prin beneficiul alocațiilor. Recent, prin reforma pe care am implementat-o la Ministerul Muncii, și anume acel venit minim de incluziune, care este sprijinit pe trei piloni extrem de importanți, trebuie să ne orientăm mai mult spre cei care sunt apți de muncă, să-i calificăm și să-i orientăm în carieră astfel încât să aibă o meserie și să poată lucra. Nu cred într-o familie care se bazează doar pe alocațiile copiilor.
AGERPRES: Deci, nu putem vorbi deocamdată de o intenție de majorare a acestor alocații?
Marius Budăi: Nu vorbim de intenții sau ne-intenții. Intenția noastră cred că a fost una, chiar dacă nu suficient de bună pe acest an, de a discuta despre majorarea veniturilor și despre sprijinirea puterii de cumpărare a cetățenilor români. Dar, repet, nu cred într-o familie care se bazează ca venituri doar pe alocația copilului, pentru că noi trebuie să conștientizăm adulții din acea familie, care sunt apți din punct de vedere medical și legal, să-i îndreptăm, să-i consiliem și să-i orientăm către o meserie.
AGERPRES: Aveți o estimare a costurilor bugetare pentru majorările pe care le-ați putea implementa începând cu 1 ianuarie 2023? Această majorare face ca România să se încadreze în deficitul negociat în buget?
Marius Budăi: Evident că avem această majorare. Acum câteva minute am spus că propunerea noastră de majorare a pensiilor cu cel puțin 10% este bine, foarte bine fundamentată. Impactul este de 11 miliarde de lei și nu pune probleme pe procedura de deficit excesiv.
AGERPRES: Luați în calcul o nouă modificare a Codului Muncii în perioada imediat următoare? Dacă da, ce propuneri aveți?
Marius Budăi: Am modificat recent Codul Muncii prin transpunerea a două directive pe care, cu mândrie pentru colegii mei din cadrul Ministerului Muncii, vă spun că le-am adoptat noi în anul 2019, când România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene, este vorba despre transparentizarea condițiilor de muncă, și anumite prevederi din Codul Muncii care vin să sprijine această directivă și să transpună directiva în legislația românească. Și s-a făcut acest lucru și directivele sunt transpuse. Dacă în viitor, prin discuțiile pe care le avem cu mediul privat, cu partenerii sociali în general, și cu sindicatele se vor desprinde alte propuneri, eu sunt deschis la dialog.
AGERPRES: Sindicatele au ieșit în ultima perioadă în stradă. Propun, printre altele, un act normativ care să legifereze dialogul social. Putem discuta într-un viitor apropiat de un act normativ în acest sens?
Marius Budăi: Sigur că da, până la 31 decembrie va fi aprobată o nouă lege a dialogului social.
AGERPRES: Au fost modificări în ceea ce privește impozitarea, nivelul de impozitare a contractelor pentru angajații part-time. Aveți cifre cu privire la cei care și-au reziliat contractele part-time și au trecut la contracte full-time?
Marius Budăi: Trebuie să înțelegem această măsură din mai multe puncte de vedere. Și eu am să o spun, chiar dacă va părea că voi insista foarte mult, am să explic următorul fenomen. Cei care ajung la vârsta pensionării, și dacă Dumnezeu ne duce până la acea vârstă și după, vor avea de suferit dacă se complac să lucreze astăzi cu 2 lei pe hârtie și cu 5 lei în mână, pentru că acea contribuție și acel calcul al pensiilor nu se realizează la cei 5 lei din mână, ci la cei 2 lei de pe hârtii. Este anormal, inuman chiar să-ți bați joc de oameni și să-i ții cu 2 lei pe hârtie și cu 5 lei în mână acum, pentru că vor ajunge la vârsta senioratului și vor avea și atunci nevoie de bani.
Și atunci s-a impus această măsură, ca și o măsură de combatere a evaziunii fiscale la gri, să spunem. Și vreau să vă spun că din momentul în care am introdus această măsură, peste 150.000 de contracte s-au transformat din contracte part-time în contracte cu normă întreagă, iar numărul de contracte de muncă a și crescut în România de atunci. Vă dau niște cifre. De exemplu, dacă aveam în România 6,6 milioane de contracte, acum avem cu 43.000 de contracte în plus, plus acele contracte de peste 150.000 transformate în normă întreagă. Deci, evoluția este pe plus. Nu a pus probleme această măsură. Sigur că da, pot fi anumite nemulțumiri, dar eu cred că trebuie să avem o relație corectă între angajator și angajat.
AGERPRES: Credeți că o recesiune economică, o criză economică ar putea determina angajatorii să folosească mai multă muncă la negru?
Marius Budăi: Eu am să vă spun ceea ce am spus și în primul mandat și acum, în al doilea mandat, că am solicitat inspecției tehnice o toleranță zero la astfel de aspecte. Bineînțeles, fără abuzuri. Așa voi solicita în continuare.
AGERPRES: Dar la un val de disponibilizări ne putem aștepta în perioada imediat următoare?
Marius Budăi: După cifrele pe care le-am dat, ați văzut că a crescut numărul de contracte cu peste 43.000. Suntem atenți. De aceea am și solicitat și am explicat în coaliție de ce solicit bani suplimentari pentru măsurile de încurajare a ocupării. Exact pentru a veni în sprijinul și al mediului privat, dar și al angajaților, să apărăm locurile de muncă existente, să facem tot posibilul să creăm locuri de muncă noi în continuare. Iată că își produc efectele. Am apărat locurile de muncă existente și s-au creat și locuri de muncă suplimentare. Practic, eu am spus-o și mandatul trecut, o spun și acum și o susțin în continuare că cea mai bună protecție socială este existența unui loc de muncă.
AGERPRES: Sunteți un ministru social-democrat pe care poate liberalii nu și-l doresc în momentul de față?
Marius Budăi: Nu știu. Și eu nu sunt propus de Partidul Național Liberal, eu sunt propus de Marcel Ciolacu și de colegii mei și le mulțumesc. Au fost unele declarații publice pe care, din eleganță, mai ales pentru că sunt două doamne, nu o să le comentez. (Agerpres)
