* “Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt unul din favoriții sorții care mai speră să fie fericit în viață. Sunt un om cu conștiința trează că trăim într-o lume foarte ciudată, un om care a crezut în iubire și pe care viața nu l-a dezamăgit. Nu sunt un visător. Sunt un cetățean cu picioarele pe pământ, care visează din când în când și care își mai folosește aripile și imaginația din când în când. Eu iubesc foarte mult copiii. Este o misiune a mea să am dragoste pentru copii așa cum mama avea, fiind educatoare, și tatăl meu, învățător”.
Iurie Darie (1929-2012), actor român de scenă, film, radio, televiziune și voce.
***
* “O altă cauză a credinței în existența lui Dumnezeu, care ține de rațiune, iar nu de sentimente, mă impresionează prin greutatea sa. Ea provine din extrema dificultate - sau mai bine zis din imposibilitatea - de a concepe acest imens și prodigios Univers, cuprinzând omul și facultatea sa de a privi în viitor, ca pe rezultatul unui destin și al unei necesități oarbe. Cugetând astfel, mă simt nevoit să admit o cauză primară cu un spirit inteligent, analog într-o oarecare măsură cu cel al omului, și merit numirea de deist” (“La vie et la correspondance de Charles Darwin par De Varigny”, Ed. Reinwald, Paris, 1888, pag. 363,).
Charles Darwin (1809-1882), celebru naturalist britanic, geolog, biolog, autor de cărți, fondatorul teoriei evoluțiilor speciilor. Teoria evoluției omului din maimuță a fost combătută încă de la apariția ei de “creaționiști” și “conservatorii religioși”, după cum este și astăți combătută: “De ce azi știința cu mijloacele ei fantastice nu reușește să creeze un singur om din maimuță? Cine a pus primele forme generatoare de viață în mișcare?”
***
* “În vechime era o țară ce se numea Abisinia. O țară cu munți șerpuiți de multe ape, care au săpat în măruntaiele lor. Aici, era o vreme când oamenii, ca să ajungă dintr-o parte în alta a unor râuri repezi, trebuiau să ia în spate câte o piatră grea, pentru a nu fi luați de repeziciunea apei”.
“România”, țara noastră dragă este șerpuită azi de tot felul de repeziciuni periculoase de a le trece. Avem, însă, șansa de a lua în spatele și sufletele noastre “Piatra din capul unghiului-Hristos” și numai prin El putem să ne păstrăm credința strămoșească, obiceiurile, tradițiile și... astfel avem șansa unui viitor la care sperăm noi și copiii noștri” (n.a.).
P.S. Romani cap. 2, vers. 9-11 “Necaz și strâmtorare peste sufletul oricărui om care săvârșește răul, al iudeului mai întâi, și al elinului; dar mărire, cinste și pace oricărui face binele; întâi iudeului, apoi elinului. Căci nu este părtinire la Dumnezeu”.
Cu dragoste creștinească,
părintele Ilie
