Pe meleagurile noastre, Crăciunul îi aduce laolaltă pe toți ai casei. Este o sărbătoare a familiei, care îi reunește în jurul mesei pe toți cei dragi, de la mic la mare. În mod tradițional, masa de Crăciun este îmbelșugată, cu preparate tradiționale precum tobă, caltaboș, sângerete sau șorici, servite ca aperitive, dar și cu sărmăluțe, cu friptură de porc și cu cozonaci pufoși.
La noi, se păstrează obiceiul ca înainte de masă să se servească ca aperitiv o băutură spirtoasă, în special tradiționala țuică, “băutură eminamente națională”, după cum o numea epigramistul Păstorel Teodoreanu, dar specialiștii consideră că acest tip de băutură este prea “agresiv” atât pentru bolta palatină, cât mai ales pentru organele implicate în metabolizarea alcoolului, prin urmare, se recomandă ca, în așteptarea mesei, să se servească un vin spumant sec, care să deschidă pofta de mâncare.
În mod obișnuit, aperitivele, fie ele calde sau reci, se armonizează foarte bine cu vinuri albe seci, cum ar fi Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian, Traminer, Aligoté, Galbenă de Odobești, Zghihară de Huși etc.
La masa de Crăciun, însă, majoritatea gospodinelor pregătesc preparatele tradiționale din carne de porc, cum ar fi toba, sângeretele sau caltaboșul. Radu Anton Roman, în volumul “Bucate, vinuri și obiceiuri românești”, recomanda, pentru sângerete, vinul de Fetească albă de Halmeu sau Mustoasă de Valea lui Mihai, “vin sec ca o coacăză verde, având un fel de aromă vegetală uscată și, lucrul cel mai bun la acest vin de băut cu burta, un gust de zeamă de fruct verde și amărui ce rămâne, rămâne, dezmiardă ”
Cât despre caltaboș, Radu Anton Roman spune că acesta “se va bucura enorm de un vin fiert. Ba chiar și de un Riesling italian, sec și înfipt de Mocrea - Arad (ce marcă celebră!), ori de o Fetească albă de Alba (altă vedetă!), mai moale, mai languroasă ( )” Un alt aperitiv tradițional este piftia, preparată cu multe condimente și cu usturoi, ceea ce-i conferă o aromă puternică. Prin urmare, ea se armonizează cu un vin roșu la fel de aromat, cum ar fi Merlot.
De la masa de Crăciun nu pot lipsi tradiționalele sarmale, care sunt cel mai bine apreciate alături de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră sau Băbească neagră. Mai mult decât atât, epigramistul Păstorel Teodoreanu recomandă ca sarmalele din carne de porc și vițel să fie fierte în vin alb și rumenite la cuptor.
Pentru friptura de porc, considerată piesa de rezistență a meselor tradiționale de iarnă, vinul este chiar o necesitate. Dacă până acum nu am dorit să asociem niciunui fel de mâncare băutura lui Bachus, acesta este momentul în care se impune un pahar de vin, care să-i potențeze gustul.
Recomandarea pentru friptura de porc este vinul roșu, sec, cum ar fi cel de Cabernet Sauvignon. De regulă, friptura de porc este însoțită, pe platou, de cârnați. În cazul în care cârnații se servesc separat, poate chiar la aperitiv, aceștia se potrivesc foarte bine cu o gamă mai largă de vinuri, precum Frâncușă, Grasă, Zghihară, Busuioacă, Tămâioasă, Fetească neagră, Băbească neagră, Galbenă, Plăvaie, Roșioară, Creață, Mustoasă, Crâmpoșie, Cadarcă, Iordană.
Desertul tradițional pentru masa de Crăciun îl reprezintă cozonacii, care se armonizează foarte bine cu vinuri albe sau rozé, dulci, precum Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească sau Busuioacă de Bohotin.
La sfârșitul mesei, vinarsul sau coniacul vor însoți cafeaua, ele îndeplinind și funcția de băutură digestivă. (Text: Agerpres, Foto: food-photo.xyz, recipeshubs.com, ebucataria.ro)
