* ”Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru ce mi-a dat, să mă bucur de familia mea și să bucur și pe alții prin cântecele mele. Fiecare cântec are o poveste. Tematicele cântecelor mele sunt trăirile noastre. Și când primești câte un mesaj de la cineva care îți mulțumește, ce poți să îți dorești mai mult? Ajungi la o împăcare cu tine. Îi mulțumesc lui Dumnezeu de asemenea pentru cei mai liniștiți și așezați ani de când m-am căsătorit. Au fost ani cu bune cu rele, cu emoții negative, pozitive. De toate. Suntem bine avem copii bine, nepoții le fel. Ne-a dăruit Dumnezeu, avem tot ce ne trebuie. Sănătate și armonie să fie. Am o familie închegată. Soțul meu are un suflet de aur. La el nu m-a interesat niciodată aspectul fizic ci sufletul lui bun și deosebit. Trebuie să fim conștienți că Dumnezeu ne arată că fiecare suflet are timpul lui de ședere pe acest pământ și că vine o vreme când simte că se apropie sfârșitul”.
Maria Dragomiroiu (1955 -), interpretă de muzică populară din România, solistă de muzică clasică, fiind comparată cu Maria Tănase. Are o voce deosebită, cu un registru vocal amplu, fiind posesoarea unei tehnici excelente. A primi nenumărate premii și distincții, culminând cu titlul de ”Cetățean de Onoare” al orașului București în 2019 și Ordinul ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, în anul 2004.
***
* ”Soarele, vânturile, râurile, neamurile toate urmează ciclic aceleași mișcări și aceeași necurmată frământare”.
- ”Urechea funcționează continuu, chiar și atunci când dormim - ea continuă să audă sunete, dar creierul le înăbușă”.
- ”Tot ce face Dumnezeu dăinuiește în veci, și la ceea ce face El nu mai este nimic de adăugat și nimic de scăzut, și Dumnezeu face așa pentru ca lumea să se teamă de El”.
- ”Nu este lucru mai bun pentru om ca acela de a se veseli în familie cu cei dragi, pentru că această veselie trebuie să-l însoțească în mijlocul muncii lui în toate zilele vieți pe care i le-a dat Dumnezeu sub soare”.
- ”Povara bătrâneții trebuie să-l prindă pe om pregătit în credință, împodobit cu virtuți creștine pentru a înfrunta cu nădejde orice greutăți”.
- ”Oamenii mor la fel ca dobitoacele căci au aceeași suflare și se întorc amândoi în țărână iar duhul omului se întoarce la Dumnezeu care i l-a dat”.
Ecclesiastul, este una din cele trei cărți poetice sapiențiale, didactice ale Vechiului Testament, alături de Cartea lui Iov și Pildele lui Solomon și una din cele 6 cărți poetice ale Vechiului Testament, ce datează din sec. III î.Hr., tratând netemeinicia și deșertăciunea vieții umane. Ecclesiastul este un discurs asupra vieții, condiției umane, societății și legilor ei, înțelepciunii, bogăției, oferind în același timp sfaturi și îndrumări pline de miez și înțelepciune pentru un mare avantaj de situații de viață.
***
* ”Aproape în toate familiile există certuri între soț și soție. Unele sunt de durată altele de scurtă durată, sau unele sunt atât de dăunătoare încât duc la despărțirea soților. O femeie era foarte necăjită că nu mai conteneau certurile în familia lor și era foarte neliniștită. S-a dus într-o zi la un călugăr bătrân și i-a mărturisit necazul ei din familie. Ascultând-o cu atenție și dragoste, bătrânul ascet îi spune: «În clipele când izbucnește cearta în familie, tu trebuie să fii mută, iar bărbatul tău să fie surd. De veți face așa veți avea pace și liniște în casă». Cine are urechi de auzit să audă...!”
P.S. Iezechil cap. 18, vers. 30-32: ”Întoarceți-vă de la toate nelegiuirile voastre, ca necredința să nu vă fie piedică. Lepădați de la voi toate păcatele voastre cu care ați greșit și vă faceți o inimă nouă și un Duh nou. De ce să muriți voi? Căci Eu nu voiesc moartea păcătosului, zice Domnul Dumnezeu; întoarceți-vă deci și trăiți!”
Cu dragoste creștină,
părintele Ilie
