Există semnale că în acest moment, Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului și Deltei Dunării, iar Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) trebuie să vină cu o poziție și să informeze, a afirmat, miercuri, ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă.
Întrebat despre întâlnirea recentă găzduită de Ministerul Transporturilor între reprezentanții MAE și MMAP cu privire la faptul că Ucraina a început să facă lucrări de adâncire la canalul Bâstroe și ar urma să facă același lucru pe brațul Chilia, Grindeanu a precizat că sunt în vigoare tratate internaționale care trebuie respectate de toată lumea, pentru că se poate vorbi de un posibil impact asupra Deltei Dunării și a mediului.
“Există niște tratate internaționale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deși nu e neapărat treaba MTI. Este mai mult o chestiune care ține de Ministerul Afacerilor Externe și al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaționale pe care toată lumea trebuie să le respecte și pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului și asupra Deltei Dunării. Cert este că România a fost de acord cu tranzitarea pe Chilia și pe Bâstroe la adâncimi mai mici a șlepurilor și a navelor care, pe adâncimi mai mici, pot să facă acest lucru. Mai mult de atât, cred că Ministerul de Externe este cel care va gestiona și acesta a fost rostul acestei întâlniri, pentru că există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bâstroe, iar Ministerul de Externe, Ministerul Mediului - ăsta a fost rostul acestei întâlniri - trebuie să vină cu o poziție și să informeze cu date”, a susținut Grindeanu.
El a spus că informațiile cu privire la acest subiect i-au parvenit la începutul săptămânii trecute de la structurile teritoriale ale Ministerului Transporturilor.
Conform datelor MAE, pe data de 11 mai 2004, autoritățile ucrainene au inițiat mai multe lucrări hidrotehnice în vederea realizării, pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, a unui canal care să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos. Proiectul ucrainean presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe brațul Bâstroe (aflat în întregime pe teritoriul Ucrainei), crearea unui dig de protecție a gurii brațului Bâstroe și lucrări de dragaj în mai multe puncte critice pe brațul Chilia, care formează frontiera dintre România și Ucraina. Deși, conform planificării inițiale, proiectul ucrainean urma să fie realizat într-o singură etapă, ulterior s-a luat decizia ca acesta să fie divizat în două faze, cea de-a doua constând în creșterea adâncimilor de navigație obținute în urma dragajelor din prima fază și prelungirea digului de protecție de la gura de vărsare a brațului Bâstroe în Marea Neagră.
Sesizate de România, mai multe organisme internaționale din domeniul protecției mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenții internaționale din domeniul protecției mediului și au cerut autorităților ucrainene să oprească lucrările începute. Astfel, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării, Conferința Părților la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, a decis că au fost încălcate prevederile internaționale referitoare la protecția zonelor umede, Comitetul permanent al Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internațional, iar Conferința Părților la Convenția de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului, autoritățile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informațiile de mediu.
Cele mai multe chestiuni substanțiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenției de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Ca urmare a acestor eforturi internaționale, autoritățile ucrainene au anunțat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinței Părților la Convenția de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunța la proiectul inițial și că vor respecta cu strictețe cerințele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul inițierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigație. Având, însă, în vedere că proiectul inițial a fost parțial realizat, s-a cerut autorităților ucrainene să evalueze impactul lucrărilor efectuate până în prezent.
La jumătatea lunii iulie 2022, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că partea română și-a dat acordul pentru tranzitul navelor cu cereale din Ucraina pe brațul Chilia și prin Canalul Bâstroe. Construcția acestui canal de către partea ucraineană este un motiv de dispută între România și Ucraina. “E o situație excepțională pe care am tratat-o ca atare”, a precizat ministrul, la Interviurile Digi24.ro. (Agerpres)
