Guvernul ungar este supus unei presiuni enorme de pe ambele coaste ale Atlanticului, pentru a renunța la protecția comunității maghiare din Transcarpatia, dar acest lucru nu se va întâmpla sub nicio formă - a declarat marți, la Bruxelles, ministrul afacerilor externe și comerțului exterior, Péter Szijjártó, citat de MTI. Convocarea reuniunii Comitetului NATO-Ucraina la nivel ministerial, in ciuda opoziției Ungariei, prejudiciază unitatea NATO, iar Ungaria nu va susține niciun pas semnificativ în direcția integrării, până când drepturile comunității naționale maghiare din Ucraina nu vor fi restabilite, a declarat oficialul ungur.
Szijjártó a discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a confirmat că Ungaria este un aliat de încredere și contribuie semnificativ, la forța organizației militare: “Ungaria contribuie la securitatea comunității europene și transatlantice, este un aliat de încredere al NATO. Cu toate acestea, noi considerăm NATO și ca o comunitate de valori ( ) De aceea, considerăm important ca apropierea de NATO să fie permisă doar țărilor care respectă drepturile comunităților naționale. Din păcate, nu este cazul Ucrainei de astăzi. Evident, situația nu este nouă, începând din 2015 drepturile comunităților naționale, inclusiv ale comunității naționale maghiare, au fost, practic, știrbite fără încetare”, a explicat ministrul ungur, precizând că acesta a fost motivul pentru care guvernul său, în ultimii ani, a blocat de fiecare dată convocarea Comitetului NATO-Ucraina la nivel ministerial, reuniune care nici nu a avut loc până în prezent.
Szijjártó a subliniat că, deși pe plan internațional se exercită o mare presiune pentru ca Ungaria să renunțe la protecția comunității naționale maghiare din Transcarpatia, secretarul general al NATO a dat dovadă de înțelegere în această chestiune și a luat în serios preocuparea Ungariei, promițând că, în cadrul reuniunii vor fi abordate problemele vizând protecția minorităților.
“Ne vom menține, bineînțeles, poziția noastră inițială și aș dori să spun clar că nu vom susține niciun pas semnificativ în direcția integrării Ucrainei în NATO sau Uniunea Europeană până când drepturile comunității naționale maghiare din Ucraina nu vor fi restabilite”, a conchis, fără echivoc, șeful diplomației de la Budapesta: “Indiferent cât de mare va fi presiunea, nu vom renunța la protecția maghiarilor din Transcarpatia și vom continua să-i sprijinim”.
Situată în sud vestul țării, Transcarpatia este singura structură administrativă din Ucraina care se învecinează cu 4 țări: Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Centrul administrativ este orașul Ujhorod. Are suprafața de 12.753 kilometri pătrați și o populație de 1,254 milioane de locuitori (2020, cf. ro.wikipedia.org). Potrivit datelor oficiale (recensământul din 2001), majoritatea populației din regiunea Transcarpatia este vorbitoare de ucraineană (peste 80%), existând, în minoritate, vorbitori de maghiară (12,65%), rusă (2,9%), română (2,6%) și alte limbi (0,67%). Comunitatea maghiară este formată din aproximativ 150.000 de persoane.
Tensiunile dintre Budapesta și Kiev privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia durează de câteva decenii: “În alegerile locale din octombrie 2020, Ucraina a acuzat Ungaria de amestec în campania din Transcarpatia, a interzis accesul unor oficiali ai guvernului ungar pe teritoriul său, iar Serviciului de Securitate ucrainean a percheziționat fundații ale etnicilor maghiari. Ungaria, la rândul său, a acuzat Ucraina că atentează la drepturile culturale ale minorității maghiare, mai ales din cauza unei legi din 2018 care introduce predarea obligatorie în limba ucraineană în școli” (sursa - moldova.europalibera.org/a/tensiuni-intre-ungaria-si-ucraina-pe -tema-comunitatii -maghiare-din-transcarpatia/).
În ianuarie 2021, miniștrii de externe ai Ucrainei și Ungariei, Dmitro Kuleba, respectiv Péter Szijjártó, s-au întâlnit la Kiev, înțelegându-se să formeze o comisie pentru găsirea de soluții privind limba de predare în școli, lucru greu de realizat pentru că legea care prevede obligativitatea limbii ucrainene în școlile publice nu poate fi anulată doar pentru o anumită regiune a țării, chiar dacă afectează și minoritățile etnice, comentează sursa citată.
În regiunea Transcarpatia din Ucraina trăiesc aproximariv 35.000 de etnici români, ale căror drepturi la învățământ în limba maternă sunt, de asemenea, restrânse, potrivit noii legi, care urmează să intre în vigoare chiar în acest an.
Dacă ne-ar arde de glume (proaste) am zice că ne și imaginăm cum o să voteze și Bucureștiul contra pătrunderii lui domnu' Zelenski în UE și NATO...
...Dar trăim vremuri grele, vremuri de restriște, nu-i de șuguit, măi dragă!
Mai bine să ne bucurăm de primăvară, de razele vesele ale soarelui, de zumzetul voios al avioane......ăăă...al albinelor, de gingașii ghiocei, cu căpșoarele lor plecate...În fine, să ne dăm cu bărcuța pe canalul...sau pe brațul...na, că am și uitat cum îi zice...Oricum, strict pe sectorul cuprins între km 11 și km 22, să vedem cum mai stăm cu cotele apelor Dunării...
Ileana Sandu
