* “Mi-am fructificat talentul dat de Dumnezeu, de a cânta, în timpul care-mi rămânea după munca de la catedră, aceea de dascăl, vocație pentru care aveam mare respect. Pentru mine folclorul este viață. Am crescut cu folclorul, l-am simțit de când eram mică-mică. Nu mi-am propus niciodată să cânt pentru a avea succes, ci pentru a mângâia sufletul celor care au izvodit cântarea. Acest lucru m-a determinat să interpretez și să înregistrez peste 150 de melodii de o valoare inestimabilă pentru sufletul românesc. Cânt pentru a-l aduce pe omul zilelor noastre în fața sa, pentru a-l oglindi în coordonatele spirituale care l-au generat și l-au perpetuat. Cânt pentru că a cânta înseamnă a viețui într-un anumit fel, pentru că a cânta este sinonim cu a recrea lumea după măsura ta.”
Florica Ungur (1939-2011), cântăreață de muzică populară din Bihor și profesoară de limba latină. A absolvit cursurile Universității din București, secția limbi clasice, latina și greaca, și a predat latina. A colaborat cu mari orchestre și a susținut spectacole atât în țară, cât și în străinătate. Înzestrată cu o aleasă cultură și cu un rafinat gust pentru autentic, a cultivat doina, cu modulațiile specifice zonei din care provenea, cântecul de joc, de nuntă, cântecul de jale, folosindu-și vocea caldă și timbrată, marea ei sensibilitate, pentru a ajunge la sufletele oamenilor.
***
* “Peste o sută de ani lumea va mai exista încă în întregul ei; va fi același teatru și aceleași decoruri, dar nu vor mai fi aceiași actori. Tot ce se bucură de pe urma unei favori primite sau se întristează și se descurajează de pe urma unui refuz, toți vor fi dispăruți de pe scena teatrului; de pe acum înaintează pe ea alți oameni, care vor juca în aceeași piesă aceleași roluri; ei vor dispărea la rândul lor, și cei care nu sunt încă, într-o zi nu vor mai fi: actorii noi le vor lua locul.”
La Bruyere (1645-1696), moralist francez, unul dintre cei mai importanți moraliști ai literaturii universale. A rămas cunoscut prin singura sa scriere: “Caractere”, sau “Moravurile veacului”.
***
* “Suferința este mântuitoare numai dacă o accepți fără murmur. Dar căile care duc la mântuire sunt multiple și sunt arătate în toate cărțile noastre sfinte, faptele milei trupești și faptele milei sufletești. Dacă nu-l arunci de la poarta ta pe cel sărac și-i dai o bucățică de pâine sau bani și dacă îl înveți pe cel căzut drumul cel bun, ca să se ridice din mocirlă, încet, încet, ajungem să-i iubim și pe vrăjmași. Este o poruncă fără de care nu ne putem mântui. Pare simplu în aparență, dar este foarte greu, însă nu imposibil. În conlucrarea, om - Dumnezeu totul este posibil.”
P.S. Matei cap. 6, vers. 19-21: “Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina le strică, și unde furia le sapă și le fură. Ci adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă și nu le fură. Căci unde este comoara ta acolo este și inima ta.”
Cu dragoste creștină, părintele Ilie
