Celebrate de Aristotel, considerate animale sacre de Cleopatra și studiate de Darwin, râmele joacă un rol esențial pentru sănătatea solurilor și a biodiversității. Însă supraviețuirea lor este în prezent amenințată, în special de agricultura intensivă, informează vineri AFP.
Oamenii “sunt sensibili față de situația unor animale precum câinii și pisicile. Eventual, și de cea a elefanților, delfinilor și lupilor, pentru că ele le reamintesc, vag, de un desen animat. Însă în cazul râmelor, cum ar putea ei să le cunoască cu adevărat, în contextul în care trăiesc departe de pământ?”, s-a întrebat scriitorul și fostul agronom francez Christophe Gatineau, care a publicat în luna aprilie, în Franța, cel de-al doilea studiu al său dedicat acestor nevertebrate.
Funcția lor este însă una primordială. “Sunt ingineri, agenți de digestie, alimentatori, plugari și factori de întinerire” ai solurilor și reprezintă, astfel, baza ciclului de nutriție, a declarat autorul francez, în vârstă de 61 de ani, a cărui primă carte, intitulată “Eloge du ver” și publicată în 2018, s-a bucurat de mare succes în librăriile din Franța.
Cristophe Gatineau, fiu al unor agricultori devenit scriitor, își hrănește astăzi pasiunea pentru grădinărit în Haute-Vienne, un departament din centrul Franței. În fiecare zi, cu ajutorul unei sape, se întâlnește cu animalul său preferat, ieșit din adâncurile pământului.
“Am avut un contact”
Însă, precizează el, există mai multe feluri de râme. În Franța trăiesc 150 de specii, iar la nivel mondial există 6.000-7.000 de specii. Dintre cele mai frecvent întâlnite, se remarcă viermii epigeici din stratul de suprafață (denumiți și “viermi de compost”), viermii endogeici (care rămân în sol) și viermii anecici (care trăiesc la o adâncime mai mare în sol).
“Râmele sunt starurile solului. Prin galeriile lor verticale, apa poate să se infiltreze, deci au impact direct asupra porozității solurilor. Participă și la reciclarea nutrienților pentru hrănirea plantelor cu ajutorul excrementelor lor”, a explicat agronomul francez.
Cristophe Gatineau, născut într-o zonă rurală îndepărtată din vestul Franței, spune că pasiunea lui pentru râme s-a născut în urma unei întâlniri mai puțin obișnuite.
“Am văzut într-o dimineață o râmă, am observat că avea un fir de iarbă în cavitatea bucală. Și, dintr-o prostie, am tras de fir pentru a-l scoate. Dintr-o dată, deși a durat doar o sutime de secundă, am avut un contact: când am vrut să-i iau firul de iarbă, râma a avut o mică mișcare de recul, mi-a spus «nu». M-am tras un pas înapoi și începând din acel moment am început să scriu despre râme și să apăr cauza lor”, a dezvăluit specialistul francez.
De atunci, Christophe Gatineau a îmbrățișat rolul de “avocat al anelidelor”, înființând un blog, publicând cărți și expediind scrisori politicienilor.
Statut juridic
Situația este gravă, a subliniat el: “Când eram mai tânăr, exista multă viață în soluri, în apă, totul părea etern, stabil. Dar apoi, într-o zi, a existat mai puțină viață și râmele au început să dispară. Într-o singură generație (...), toate imaginile din copilăria mea au dispărut”.
Cauza ar fi, după părerea lui, dezvoltarea practicilor agricole. “Începând din momentul în care solurile sunt lucrate regulat, când produsele chimice sunt utilizate, atunci bineînțeles că nu este o situație propice pentru râme”.
“Există o otrăvire pe termen lung și ele mor de foame. Pentru a preciza un ordin de mărime, pot să vă spun că în solurile cultivate, în urmă cu 50-60 de ani, populația estimată era de 1 tonă de animale vii (la hectar), dar în prezent s-a ajuns la doar 200 de kilograme, uneori chiar mai puțin de atât”, a adăugat Cristophe Gatineau.
Schimbările climatice joacă și ele un rol, întrucât “pentru ca râmele să poată să se hrănească și să trăiască corect, au nevoie de un anumit prag de umiditate în aer și în sol”.
Primul pas pentru a oferi șanse mai bune de supraviețuire acestor nevertebrate ar fi înființarea unui statut juridic, estimează fostul inginer agronom.
“Râma nu există din punct de vedere legal (...) Începând din momentul în care legea o va recunoaște, vom putea, probabil, să dezvoltăm utilaje agricole mai bune, să evaluăm pesticidele etc. Baza constă în recunoașterea lor. Altfel, ele nu există”, a subliniat Cristophe Gatineau. (Agerpres)
