Adevărata criză abia acum începe

Distribuie pe:

Până acum, am plutit în derivă. Problema se complică, însă, pentru că unele previziuni pe care le-am făcut se adeveresc. Mai precis, este vorba despre faptul că adevărata criză începe în România de-abia după a doua jumătate a acestui an. Începem să simțim încă de pe acum că ea va fi din ce în ce mai importantă din mai multe motive. Primul motiv este că acești factori de creștere pe care ni-i arată, și anume comerțul și serviciile auto și transporturile, sunt lucruri destul de sensibile. Comerțul deja a început să aibă, evident, o scădere a cererii. Cererea scade, consumul scade și el până la urmă. De aici o serie întreagă de elemente negative care merg până la micșorarea ponderii adaosului comercial ca venituri la buget. Asta este recesiunea care se va vedea. Deci, bugetul are de suferit în continuare și va avea și mai mult de pătimit, în condițiile în care colectarea nu are niciun fel de speranță că va fi mai mare, chiar dacă s-a schimbat conducerea.

ANAF este o instituție defazată, rămasă în urmă față de trendul internațional. Nu are capacitate de colectare pentru că funcționează după niște reguli de politică fiscală, nu de partener al celor care ar trebui să plătească, al celor care trebuie să contribuie. Bulgaria, de exemplu, a plătit o consultanță importantă Germaniei, care a transformat complet ANAF-ul vecinilor de la sud. Fiscul acum este un partener al contribuabililor, pe care îi sfătuiește, îi atenționează, le arată unde sunt greșelile, îi somează într-o manieră cât se poate civilizată, înainte cu mult de a se aplica amenzi. Or, la noi, sancțiunile sunt în primul rând la ordinea zilei și, mai ales ANAF, aleargă după bicicliștii care livrează pizza.

Comerțul, așa cum apare acum, ca fiind un factor care încă a menținut creșterea aceasta, își va pierde efectul, iar în ceea ce privește celelalte elemente conjuncturale, precum service auto și transporturile, sunt și acestea chestiuni complicat de nereformat. Transporturile internaționale, care sunt un element important în PIB-ul României, sunt afectate și de incapacitatea de a intra în Schengen. Transportatorii români pierd foarte mult, unii chiar până la 200 de milioane pe zi, pentru că stau la vamă, pierd, au perisabilități mari.

Faptul că România nu este și nici nu va fi niciodată în Schengen este o lovitură dată foarte serioasă transportatorilor români față de alți transportatori din Europa.

Această spectaculoasă afirmație pe care o fac conducătorii noștri și cei care o să vină - că sunt cam aceiași - în legătură cu creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în România și că ne apropiem vertiginos de țări importante, cum ar fi Portugalia sau Grecia, este o chestiune care ar trebui să fie spusă cu foarte mare grijă și cu foarte multă modestie, pentru că această creștere a PIB-ului pe cap de locuitor, așa mică cum este ea, este bazată în principal pe faptul că venitul se împarte la mai puțină populație. Pierdem cel mai mare număr de populație din Europa, deci PIB-ul crește și prin reducerea “capetelor de locuitor”, ca să spun așa, în timp ce o altă cauză este inflația. Dar problema este alta: nu ne putem compara cu țările care au un PIB mai mare, pentru că în România, PIB-ul pe cap de locuitor întâmpină dificultăți care îl anihilează ca potențial: în primul rând, pentru că este împărțit total, total inegal și vedem aici diferența dintre PIB-ul pe cap de locuitor al unui parlamentar sau al unui membru al unui consiliu de administrație sau secretar de stat și al profesorilor, spre exemplu, și care acum demonstrează că e o mare inegalitate.

Asta arată că, de fapt, cel mai important lucru care ține de PIB-ul pe cap de locuitor, și anume o anumită omogenizare a veniturilor, nu funcționează. În al doilea rând, deficitele pe care le avem structural îi reduce efectele pozitive. Noi pierdem foarte mulți bani, până la opt sau nouă miliarde de euro pe an. Plătim rostogolirea datoriei externe, avem un deficit comercial enorm, adică 70 la sută din mărfurile pe care le consumăm, alimentare și nealimentare și din import, asta însemnând pierdere de venit.

Deci, deocamdată, ceea ce ar trebui să-i preocupe pe cei care se tot rotesc și nu mai ajung la un punct fix, este aceea că statistica arată de data aceasta foarte clar că intrăm într-un pericol mare.

N.red. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în primul trimestru al anului în curs, România a avut o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) de numai 0,1% față de 2022.

Prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA

Lasă un comentariu