Tot mai mult se discutã despre criza forței de muncã la nivel mondial, dar și în România. Drept urmare, milioane de persoane se deplaseazã spre țãrile dezvoltate, acolo unde munca lor este plãtitã mai bine pentru a avea un nivel de trai mai bun decât în țara lor. Milioane de români au plecat și continuã sã plece în Occident, mai ales în statele dezvoltate din Uniunea Europeanã (Italia, Germania, Spania, dar și în Marea Britanie, care a pãrãsit definitiv UE), însã și în SUA, Canada, Australia, Japonia etc. Și în România, lipsa forței de muncã calificatã creeazã mari probleme firmelor private, care sunt nevoite sã apeleze la angajarea de muncitori strãini din Vietnam, statele arabe etc., numãrul cãrora se apropie de 200.000.
Dacã în trecutul nu prea îndepãrtat, în țara noastrã exista forțã de muncã calificatã din belșug, care a atras firmele strãine și multinaționale sã vinã în România, sã investeascã, sã înființeze campanii în toate ramurile de activitate, mai ales în sectorul imobiliar și comercial, în prezent trebuie sã apeleze la persoane venite, mai ales din Asia, Africa și din Orient.
Pentru a înlocui oamenii în procesul muncii, din multe sectoare de activitate, se apeleazã la roboți și mașini automate, mai ales în sectoarele unde fluxul tehnologic se desfãșoarã pe bandã rulantã. Mai nou, tot mai multe firme din țãrile dezvoltate, mai ales din industria de autoturisme, apeleazã la roboți, la noile tehnologii care asigurã o productivitate mult superioarã omului. Automatizarea proceselor de muncã este una dintre schimbãrile care au loc în multe campanii din lume, chiar și în România. Roboții înlocuiesc cu succes o parte dintre angajații din producție, chiar și echipe medicale.
Întrebarea e, vor rãmâne salariații fãrã loc de muncã din cauza automatizãrii proceselor din multe sectoare de activitate, chiar și în privința centralizãrii datelor, întocmirii de rapoarte și analize? Temerile oamenilor sunt firești. Ele s-au manifestat și în trecut, “atunci când automobilul a început sã se realizeze în serie, au apãrut televiziunea sau internetul, care au schimbat paradigmele economico/sociale ale vremurilor respective”. Timpul a arãtat cã aceste transformãri s-au produs treptat și au generat noi locuri de muncã, chiar dacã unele meserii au fost înlocuite de tehnologii, progresul a dus la apariția de noi ocupații pe care oamenii nu și le imaginau, în care salariații și-au putut folosi capacitãțile la un nivel superior.
Progresul tehnic influențeazã activitatea în domeniile în care angajatorii, firmele se folosesc în activitatea lor, de binefacerile lui.
Automatizarea prin inteligența artificială, care creează roboții, ce pot înlocui omul în toate activitățile care reduc costurile, asigură calitatea produselor prin eliminarea erorilor umane, iar prin eliberarea forței de muncă aceasta poate fi folosită în alte activități cu valoare adăugată mai mare încât firma va putea livra beneficiarilor produse și servicii mai competitive. Însă, există pericolul ca inteligența artificială să se folosească în crearea de arme, de roboți care să fie scăpați de sub controlul omului, încât să pună în pericol viața pe pământ.
În România s-au produs schimbări importante, după intrarea în Uniunea Europeană.
Liberalizarea mișcării forței de muncă în spațiul unional a făcut ca milioane de oameni, bine calificați, să emigreze spre țările dezvoltate unde sunt plătiți incomparabil mai bine, încât la ora actuală s-a creat o criză periculoasă pentru asigurarea ocupării job-urilor generate de creșterea economică, mai ales influențată de investițiile străine care au găsit o piață de desfacere în creștere continuă și forță de muncă calificată și foarte ieftină comparativ cu țările lor. Însă, lucrurile s-au schimbat dramatic în privința existenței salariaților cu pregătire profesională bună din cauza emigrării acestora, pentru un câștig net superior în țările dezvoltate, tocmai de unde au venit la noi mari investitori.
Însă, acum lucrurile s-au schimbat. Angajatorul este nevoit să cedeze la pretențiile angajatului. Dezvoltarea și supraviețuirea unei companii depinde într-o mare măsură de strategia de motivare financiară și a condițiilor de muncă oferite. Cei care nu investesc în această direcție vor avea pierderi semnificative generate de productivitate scăzută, de lipsa personalului și costuri ridicate cu procesul de recrutare.
Companiile sunt nevoite să investească și să se implice tot mai mult în educația tinerilor încă din timpul studiilor în liceul și facultate - compensând minusurile din sistemul de educație. Cotele de angajați non-UE permise de lege vor crește, pentru că anumite joburi devin neatractive pentru români. Costurile cu forța de muncă continuă să crească. Însă, nu vom rămâne fără salariați pentru că companiile vor importa mai mulți salariați din țările cu o economie mai slabă decât a țării noastre. Noile investiții vor fi orientate spre activități care au o valoare adăugată mai mare. Astfel, angajatorii vor fi obligați, de piață, să acorde salarii mai mari, cât și beneficii mai consistente salariaților.
Ca urmare, firmele puternice vor apela la inteligența artificială, la roboți, pentru a înlocui oamenii în toate activitățile, pentru a reduce cheltuielile mari cu forța de muncă, în scopul creșterii profitului și a eliminării pretențiilor salariaților de a le crește salariile și acordare de drepturi și facilități sporite din punct de vedere social folosindu-se de greve, manifestații agresive în stradă - exemplu cele din Franța, Germania și celelalte țări din Uniunea Europeană.
Ioan Husar
