Știri * Știri * Știri

Distribuie pe:

Președintele Iohannis, de la Haga: Situația din Republica Moldova este critică. Este datoria și responsabilitatea noastră să găsim căi de a ajuta Moldova în a-și crește capacitatea de reziliență

Președintele Klaus Iohannis a declarat că situația din Republica Moldova este critică și consideră că este datoria aliaților NATO de a găsi căi pentru a ajuta această țară în a-și crește capacitatea de reziliență, relatează Agerpres.

Șeful statului și-a exprimat speranța că în concluziile Summitului NATO de la Vilnius se vor regăsi câteva remarci referitoare la această chestiune.

“Republica Moldova este o preocupare importantă pentru mine și, așa cum am aflat astăzi, pentru noi, toți. Situația din Moldova este critică. Consider că este datoria și responsabilitatea noastră să găsim căi de a ajuta Moldova în a-și crește capacitatea de reziliență. Mă bucur foarte mult de faptul că și colegii împărtășesc această evaluare cu mine și ar fi cu adevărat minunat dacă am putea să avem câteva remarci pe această chestiune în concluziile de la Vilnius”, a spus președintele Iohannis, la Haga, în cadrul unei conferințe de presă.

Președintele Iohannis a afirmat că Summitul de la Vilnius va fi un moment important în consolidarea suplimentară a Alianței, pe multe dimensiuni.

Șeful statului a participat la reuniunea în format restrâns organizată de prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, în pregătirea Summitului NATO de la Vilnius, cu participarea președinților Lituaniei și Poloniei, a premierilor Albaniei, Belgiei și Norvegiei și a secretarului general al NATO, la Haga, Regatul Țărilor de Jos.

Primele cazuri de malarie în Statele Unite după 20 de ani, diagnosticate în Florida și Texas

Cinci cazuri de malarie au fost confirmate în Florida și Texas, reprezentând prima transmitere locală în Statele Unite în ultimii 20 de ani a acestei boli cu potențial mortal și care este transmisă de țânțari, a precizat Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC), potrivit Reuters.

Cele patru cazuri din Florida și un al cincilea în Texas au fost diagnosticate într-un interval de două luni, a precizat agenția americană.

Autoritățile din Florida au precizat că primul caz a fost diagnosticat pe 26 mai, în comitatul Sarasota, iar oficialii din Texas au anunțat pe 23 iunie că un rezident din Texas, care desfășura muncă în aer liber în comitatul Cameron, a fost de asemenea diagnosticat cu această boală.

CDC a precizat într-o alertă publicată luni că malaria este considerată o urgență medicală și că orice persoană care prezintă simptome trebuie “evaluată de urgență”.

Cu toate acestea, CDC a spus că riscul de malarie pe teritoriul Statelor Unite este scăzut și că cele mai multe dintre îmbolnăviri au loc în timpul călătoriilor în afara țării. Un procent de 95% dintre infectările cu malarie se produc în Africa, a mai precizat agenția sanitară americană.

Malaria este provocată de cinci specii de paraziți și este transmisă prin înțepături ale femelelor țânțarului anofel. Simptomele includ febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare și oboseală. Pot apărea, de asemenea, greață, diaree și vărsături. Malaria poate provoca complicații care pot pune viața în pericol, cum ar fi insuficiență renală, convulsii și comă.

Autoritățile din statul Florida au emis o alertă privind riscul acestei boli transmise de țânțari și au recomandat golirea piscinelor înălțate, verificarea plaselor de la geamuri pentru a nu fi găurite, precum și folosirea insecticidelor ce conțin Dietiltoluamidă (DEET) pentru combaterea țânțarilor. Este de asemenea recomandată purtarea unei ținute formate din pantaloni lungi și cămăși cu mânecă lungă în prezența țânțarilor.

Statul Texas a emis de asemenea o alertă sanitară prin care recomandă medicilor să ceară ca practică de rutină istoricul de călătorie al pacienților cu simptome de malarie, pentru a verifica dacă aceștia au petrecut timp în aer liber sau au fost înțepați de țânțari într-o regiune în care este prezentă malaria.

(AGERPRES)

Violențe în suburbiile pariziene

Confruntările au continuat în noaptea de marți spre miercuri la Nanterre, în suburbiile de vest ale Parisului, după moartea unui șofer de 17 ani, ucis din cauza refuzului de a se conforma solicitării venite din partea unui ofițer de poliție, care a fost plasat în arest, informează AFP. Tragedia s-a petrecut marți dimineață. Inițial, surse din poliție au susținut că un vehicul a lovit doi motocicliști ai poliției. Însă un filmuleț care circulă pe rețelele de socializare, autentificat de AFP, a arătat că unul dintre cei doi polițiști l-a ținut pe șofer sub amenințarea armei, apoi a tras de la mică distanță când mașina a repornit. În videoclip se poate auzi “o să fii împușcat în cap”, fără a fi clar cine a rostit această propoziție. Mașina și-a încheiat cursa la câteva zeci de metri mai departe, într-un stâlp.

Naël M, în vârstă de 17 ani, a murit la scurt timp după ce a fost lovit în piept.

Moartea adolescentului și circumstanțele sale au stârnit emoție și furie în Nanterre. La începutul serii au izbucnit tensiuni între locuitori și forțele de ordine, au remarcat jurnaliștii AFP.

Au fost arestate 15 persoane, potrivit unui bilanț al poliției, din jurul orei 01.00 (23.00 GMT).

Prefectura Departamentului Hauts-de-Seine, a cărui capitală este Nanterre, a raportat “mișcări sporadice” în mai multe districte.

Deși poliția a asigurat că situația este sub control, cu puțin timp înainte de miezul nopții, tensiunile au continuat, extinzându-se și în alte municipalități din suburbiile de nord ale regiunii Parisului. Aceeași sursă a raportat “incidente foarte sporadice” în orașele Asnieres, Colombes, Suresnes, Aubervilliers, Clichy-sous-Bois și Mantes-la-Jolie.

După moartea lui Naël M a fost deschisă o anchetă pentru refuz de a se conforma și tentativă de omor voluntar asupra unei persoane care deține autoritate publică. O altă anchetă, deschisă pentru ucidere intenționată de către o persoană care deține autoritate publică, a fost încredințată Inspectoratului general al poliției naționale. Polițistul, în vârstă de 38 de ani, suspectat de împușcătura mortală, a fost plasat în arest.

Primarul din Nanterre, Patrick Jarry, s-a declarat “șocat” de videoclipul dramei.

“Pedeapsa cu moartea nu mai există în Franța. Niciun polițist nu are dreptul de a ucide decât în caz de autoapărare”, a scris pe Twitter liderului stângii radicale La France insoumise, Jean-Luc Melenchon, care a apreciat că poliția ar trebui “restructurată în întregime”. Ministrul de Interne, Gerald Darmanin, a vorbit despre “imagini extrem de șocante”. “Fie ca o justiție demnă de acest nume să onoreze memoria acestui copil”, a scris actorul francez Omar Sy pe Twitter.

În 2022 au fost înregistrate 13 decese în urma refuzurilor de a se conforma în timpul controalelor rutiere, ceea ce reprezintă un record. (Agerpres)

Pentagonul anunță un ajutor suplimentar de 500 milioane de dolari pentru Ucraina

Departamentul Apărării american a anunțat o nouă tranșă de ajutor militar, în valoare de 500 milioane de dolari, pentru Ucraina, cuprinzând în special din muniții pentru apărarea antiaeriană și vehicule blindate, relatează Agerpres, citând AFP.

Noua livrare ar urma să includă 50 de vehicule blindate Bradley și Stryker, muniții pentru sistemele apărării antiaeriene Patriot și sistemele de artilerie Himars, precum și material de deminare, a explicat Pentagonul.

Anunțul intervine în timp ce Ucraina desfășoară în prezent o contraofensivă împotriva forțelor ruse care îi ocupă teritoriul în sudul și estul țării.

Tranșa de ajutor militar american anunțată marți este menită “să susțină operațiunile contraofensivei Ucrainei, să consolideze apărarea aeriană pentru a ajuta Ucraina să-și protejeze poporul și alte echipamente pentru a o ajuta să respingă războiul de agresiune lansat de Rusia”, indică Pentagonul într-un comunicat.

Nava Ocean Viking” a salvat 86 de persoane

“Ocean Viking”, navă ambulanță închiriată de SOS Mediterranee, a salvat 86 de persoane aflate în dificultate în largul Libiei, care încercau să ajungă în Europa cu o ambarcațiune improvizată, potrivit unui comunicat al ONG-ul umanitar din Marsilia, transmite AFP.

“Supraviețuitorii, majoritatea din Gambia și Senegal, suferă de deshidratare, epuizare și arsuri din cauza combustibilului”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al ONG-ului. Sunt, în mare parte, minori și au încercat această traversare periculoasă fără a fi însoțiți de rude. Ei sunt, în prezent, îngrijiți de echipele SOS Mediterranee și Federația Internațională a Crucii Roșii de la bordul “Ocean Viking”.

Autoritățile italiene au desemnat Bari drept port sigur pentru debarcarea supraviețuitorilor, ceea ce reprezintă trei zile de navigație, și-a exprimat regretul ONG-ul.

La începutul lunii ianuarie, mai multe ONG-uri internaționale implicate în operațiunile de salvare a migranților în Marea Mediterană au denunțat dorința guvernului italian de extremă dreapta “de a împiedica acordarea de asistență persoanelor aflate în dificultate”.

Mediterana Centrală este cea mai periculoasă rută de migrație din lume, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM). Agenția ONU estimează că de la începutul anului 2023, au dispărut în această zonă 1.724 de migranți, față de 1.417 în întreg anul 2022. (Agerpres)

Viktor Orban se opune cererii Comisiei Europene de suplimentare a contribuțiilor la bugetul UE

Cererea Comisiei Europene ca statele UE să-și majoreze contribuțiile la bugetul comunitar este “inacceptabilă”, a declarat premierul ungar Viktor Orban, care a estimat că nu există niciun control asupra fondurilor ce ar urma să fie oferite Ucrainei din aceste contribuții suplimentare, relatează agențiile EFE și MTI.

“Este inacceptabil ca Bruxelles-ul să ofere Ucrainei încă 50 de miliarde de euro ca ajutor, atunci când nu știm nimic despre folosirea fondurilor EU trimise de la începutul războiului”, a scris Orban pe Facebook, după ce a avut o reuniune prin videoconferință pe acest subiect cu președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și cu premierii din Belgia, Croația, Luxemburg, Slovacia și Suedia.

Pe de altă parte, a continuat Orban, propunerea promovează migrația ilegală și “sporește birocrația de la Bruxelles”, prin urmare, cererile Comisiei Europene “sunt neserioase și nu pot intra în discuție”.

Aceasta mai ales că Bruxelles-ul blochează în continuare fondurile ce revin Ungariei și Poloniei în planul european de redresare în urma pandemiei, Ungariei fiindu-i în plus blocate și fondurile europene, a ținut Orban să amintească. Conduse de guverne

conservatoare, aceste două țări sunt acuzate de oficiali europeni că încalcă statul de drept prin limitarea drepturilor comunității LGBT, reformele în justiție sau contestarea întâietății dreptului european și a deciziilor Curții de Justiție a UE în fața dreptului național.

Comisia Europeană le-a cerut săptămâna trecută statelor UE o contribuție suplimentară de 65,8 miliarde de euro la bugetul multianual al blocului comunitar până în anul 2027, în special pentru finanțarea ajutorului financiar destinat Ucrainei, dar și pentru gestionarea migrației și investiții în surse de energie verde.

Cancelarul austriac Karl Nehammer a respins la rândul său propunerea Bruxelles-ului și a cerut să fie folosiți banii deja disponibili, argumentând că sumele alocate unor capitole bugetare, cum ar fi fondurile de coeziune sau cele din mecanismul european de reziliență (planul european de redresare în urma pandemiei), nu sunt folosite deplin și există de asemenea posibilități pentru economii în cheltuielile administrației europene.

O suplimentare a bugetului pluri-anual al UE pentru perioada 2021-2027 va necesita o aprobare în unanimitate din partea statelor membre ale UE. (Agerpres)

Lasă un comentariu