La nivel global, aproximativ una din șase persoane cu vârsta de 60 de ani și peste a suferit o formă de abuz în cadrul comunității, în ultimul an, se arată într-un comunicat al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat anul trecut, în iunie.
Numărul actelor de abuz asupra persoanelor în vârstă este considerabil în instituții precum casele de bătrâni și centrele de îngrijire pe termen lung, doi din trei angajați recunoscând că au comis astfel de fapte.
Abuzul asupra persoanelor în vârstă este o problemă importantă de sănătate publică, notează raportorii OMS. Numărul actelor de abuz asupra persoanelor în vârstă a crescut în timpul pandemiei de COVID-19 (posibil cu până la 84% în SUA) și se preconizează că va continua să crească, deoarece multe țări se confruntă cu îmbătrânirea rapidă a populației: la nivel global, numărul persoanelor cu vârsta de 60 de ani și peste se va dubla, de la 900 de milioane în 2015 la aproximativ 2 miliarde în 2050.
Datele privind amploarea fenomenului în instituții precum spitale, case de bătrâni și centre de îngrijire pe termen lung sunt încă puține, cercetările în domeniu fiind abia la început. Cu toate acestea, estimările de prevalență pentru tipurile de abuz raportate de rezidenții vârstnici au fost cele mai mari pentru abuzul psihologic (33,4%), urmat de abuzul fizic (14,1%), financiar (13,8%), neglijare (11,6%) și abuz sexual (1,9%).
Un studiu publicat în Jurnalul European de Sănătate Publică (volumul 29, numărul 1, februarie 2019, paginile 58-67) intitulat “Prevalența abuzului asupra bătrânilor în cadru instituțional” arată, pe bază de dovezi, că fenomenul se manifestă în toate țările cu instituții de îngrijire și rezidențiale, fiind unul chiar foarte răspândit. Potrivit unui sondaj în rândul personalului unui azil de bătrâni din SUA, 40% dintre angajați au recunoscut că au comis abuz psihologic în ultimul an și 10% că au comis abuzuri fizice. O analiză sistematică a abuzului instituțional a indicat că abuzul fizic apare adesea ca o formă de represalii a personalului împotriva rezidenților agresivi fizic. Conform unui raport special din 2007 al Eurobarometrului privind sănătatea și îngrijirea pe termen lung în UE, 47% dintre cetățenii europeni cred că tratamentul defectuos, neglijarea și abuzul față de adulții în vârstă sunt obișnuite în țara lor.
Potrivit studiului, în prezent, vârstnicii reprezintă cea mai mare proporție a populațiilor adulte care trăiesc în instituții pentru adulți cu dizabilități mintale din regiunea europeană.
Autorii notează că prevalența abuzului poate fi mult mai mare decât cea raportată. O astfel de subraportare ar putea fi din cauză că bătrânilor din aziluri le este frică de repercusiuni și represalii.
O amplă analiză a fenomenului se regăsește în ancheta jurnalistică “How Nursing Homes Worst Offenses are Hidden fron the Public” (“Cum sunt ascunse de ochii publicului ilegalitățile din casele de bătrâni”) publicată de New York Times în decembrie 2021 și revizuită în iunie anul acesta. Cităm la întâmplare: “În Arizona, un rezident al unui azil de bătrâni a fost agresat sexual în sala de mese”. “În Minnesota, o femeie s-a îmbolnăvit de Covid-19 după ce personalul a mutat în camera ei o pacientă care tușea”. “Și în Texas, o femeie cu demență a fost găsită în parcarea casei de bătrâni, întinsă într-o baltă de sânge. Inspectorii de stat au stabilit că toate cele trei case de bătrâni i-au pus rezidenți în pericol și au încălcat reglementările federale. Cu toate acestea, guvernul federal nu a raportat incidentele publicului și nici nu le-a luat în considerare (...)”
Surse - who.int/news-room/fact-sheets/detail/abuse-of-older-people; academic.oup.com/eurpub/issue/29/1; nytimes.com/2021/12/09/business/nursing-home-abuse-inspection.htlm)
Ileana Sandu
