Învățământul, filosoful și... dreptatea

Distribuie pe:

* “Dacă țara noastră dorește să aibă un loc în rândul Europei, apoi nu se va putea ajunge la acest gând prin industrie, nici prin comerciu (comerț), decât numai prin învățământ. Numai acesta poate pregăti mărirea intelectuală și progresul generațiunii viitoare. Constituțiunea nu are dreptul să ucidă nici o școală, ea este făcută pentru binele țării, ea este făcută pentru a așterne luminarea, iar nu pentru uciderea unui mare așezământ pe care l-au fondat românii înainte de constituțiune. Adevărata UNIRE NAȚIONALĂ între români va aduce armonia și liniștea în poporul nostru. Să ascultăm inima poporului care nu se înșeală niciodată. Să ascultăm glasul și interesul nației noastre care tot timpul dorește unirea și nu dezbinarea între românii frați. Numai respingerea deosebirilor de vederi politice va aduce armonia și va da nației noastre puteri largi care vor aduce bunăstare în popor”.

Mihail Kogălniceanu (1817-1891), Ministru de interne, externe, plenipotențiar, patriot român.

***

* “Marele mistic Pascal, la 24 martie 1656, în mănăstirea Port Royal se convertește la creștinism printr-o minune, atunci când o nepoată a lui este vindecată prin minune de o fistulă lacrimală prin atingerea cu Sf. Moaște. Ce spune Pascal despre Dumnezeu: “Harul lui Iisus Hristos este singurul medicament care poate să vindece și să înlocuiască întunericul printr-o auroră, să facă lumea descifrabilă...”. Înainte de moarte acesta s-a rugat astfel: “Dumnezeule, nu mă părăsi niciodată!”

Blaise Pascal (1623-1662), matematician, fizician, filosof și teolog francez

Domnilor guvernanți ai României! Faceți tot ce puteți pentru pacea și bunăstarea României care vă dă un trai mai mult decât confortabil. Mai mergeți pe la Biserică, discutați și cu Dumnezeu să vă lumineze mintea, să vă dea putere, pentru că la sfârșitul vieții, când veți da socoteală pentru talanții care i-ați primit, să puteți să-i cereți să nu vă părăsească și să vă facă parte de raiul fericit și nu de iadul înfricoșător.

***

* “Un împărat a dat ordin în țara sa ca acei supuși care vor fi prinși că fac păcatul desfrânării să li se scoată amândoi ochi. Primul care a călcat această lege a fost însuși fiul său. Pentru aceasta împăratul a poruncit să i se aplice legea. Toți supușii săi l-au rugat să-și ierte singurul fiu pentru greșeala pe care a făcut-o. Împăratul a rămas însă în hotărârea sa neclintită: să i se scoată ambii ochi. După foarte multe intervenții din toate părțile, împăratul se mai calmează, se domolește, se frământă și zice: «Dacă voi călca dreptatea și nu voi pedepsi, sunt un judecător nedrept și mincinos. Dacă nu voi ține seama de dragostea mea de tată față de fiu și nu-l voi pedepsi, sunt un tată fără milă. O, nenorocitul de mine, judecător și tată, ce să fac? Am hotărât să fie scoși doi ochi; atunci să mi se scoată mie un ochi pentru că sunt tată și celălalt fiului meu că este vinovat. În modul aceasta voi împăca și dreptatea și dragostea și voi păzi și legea»“.

P.S. Agheu cap. 2. vers. 6-7: “Așa zice Domnul Savaot: «Peste puțină vreme, Eu voi cutremura cerul și pământul, marea și uscatul, voi zgudui toate popoarele și toate neamurile»“.

Cu dragoste creștinească,

părintele ILIE SĂRMĂȘANUL

Lasă un comentariu