Universitatea de Vară de la Băile Tușnad (Tusványos), ediția a XXXII-a -”Timpul pentru pace”: dezbateri și puncte de vedere

Distribuie pe:

Uniunea Europeană se va destrăma dacă Bruxelles-ul încearcă să dicteze în domeniul legislației

Afirmația aparține lui Bence Tuzson, secretar de stat pentru guvernare în cadrul Cancelariei Prim-ministrului și viitor ministru al justiției, în cadrul unei dezbateri care a avut loc joi la Universitatea Liberă de Vară și Tabăra Studențească de la Băile Tușnad - (cunoscută sub denumirea Tusványos).

Potrivit oficialului ungur, UE vrea să impună legislația europeană împotriva celei naționale, proces care va avea ca rezultat nerespectarea de către statele membre a deciziilor Uniunii. Or, legislația unională poate fi aplicată numai dacă nu intră în conflict cu constituțiile naționale, iar Curtea Constituțională este cea care poate opri această tendință dăunătoare, a explicat ministrul.

În timpul discuției de grup pe tema “Suveranitatea statelor naționale sau modul în care legislația UE luptă împotriva legislației naționale”, Bence Tuzson a citat Convenția de la Istanbul privind violența împotriva femeilor ca fiind un exemplu de “legislație ascunsă”. În cazul acesteia, UE a devenit deja parte a Convenției, cu toate că nu există un acord complet între statele membre în privința detaliilor.

În opinia lui Bence Tuzson, diversitatea UE trebuie păstrată, niciun stat membru nu ar trebui să fie obligat să aplice aceleași soluții juridice ca, ci trebuie căutate punctele comune.

“Pentru aceasta avem nevoie de un set de criterii obiective care să convină tuturor. Dacă UE nu va funcționa în acest fel, ea se va destrăma” - a declarat ministrul justiției.

Conceptul de stat-națiune” este disonant

În cadrul aceleiași discuții, Botond Csoma, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, a declarat că pentru maghiarii din Transilvania conceptul de stat-națiune este disonant, deoarece le amintește de aspirațiile statului-națiune român care, deși cere loialitate de la minoritățile naționale, vizează de fapt omogenizarea și asimilarea lor.

Cu toate acestea, în ceea ce privește UE și statele membre, politicianul UDMR consideră și el că Tribunalul UE cere instanțelor din statele membre să aplice legislația UE în litigii, ignorând legislația națională. El a afirmat că, în ce privește România, Curtea Constituțională este una dintre cele patru asemenea instituții care au pus la îndoială primatul dreptului unional asupra dreptului național.

Consilierul premierului ungar: Războiul nu-i dă dreptul Ucrainei să restrângă anumite drepturi

În cadrul dezbaterii “Drepturile minorităților pe timp de război și pe timp de pace”, desfășurată joi, 20 iulie, Katalin Szili, consilier principal al prim-ministrului ungar, a declarat că situația minorităților naționale din Ucraina, inclusiv cea a minorității maghiare din Ucraina Subcarpatică, se află “pe o pantă uriașă”, deși războiul nu-i dă dreptul Ucrainei să restrângă drepturi și nu o scutește de îndeplinirea cerințelor de aderare stabilite de Uniunea Europeană pentru țările candidate.

Szili a atras atenția asupra reducerii drepturilor minorităților naționale în ceea ce privește drepturile lingvistice, culturale și educaționale, proces început în anul 2017, când Ucraina a devenit candidată la aderare                           

la UE. Aceasta a subliniat că legea privind minoritățile din Ucraina, adoptată în decembrie 2022, impune o obligație de asimilare directă a persoanelor aparținând minorităților naționale și că, pe măsură ce Ucraina se apropie de UE, în paralel, ea diminuează drepturile minorităților naționale.

În mod evident, a subliniat oficialul ungur, acum, prioritatea este consolidarea păcii, în care și UE are o responsabilitate importantă, însă Uniunea nu se ocupă să aducă părțile la masa negocierilor și să încerce să consolideze pacea, ci alimentează războiul prin continuarea furnizării de resurse.

Pe de altă parte, potrivit lui Katalin Szili, situația de război nu înseamnă că Ungaria ar trebui să rămână tăcută în ceea ce privește problemele minorităților naționale, ci să facă la fel ca România și toate celelalte țări vecine care își ridică vocea privind aceste probleme. Ucraina nu poate fi scutită de îndeplinirea condițiilor UE, astfel că trebuie consolidată protecția juridică a minorităților.

Zsolt Németh: Ordinea mondială bazată pe Carta ONU scârțâie serios”

Potrivit lui Zsolt Németh, președintele Comisiei de Politică Externă a Parlamentului de la Budapesta, ordinea mondială actuală “scârțâie serios”, iar noua ordine mondială a viitorului va fi influențată fundamental de modul în care comunitatea internațională se raportează la Rusia.

La o dezbatere care a avut loc miercuri, în cadrul Universității de Vară de la Tușnad (Tusványos), Németh a analizat situația apărută în urma războiului dintre Rusia și Ucraina, respectiv spațiul de mișcare al diplomației ungare.

Zsolt Németh a explicat că ordinea mondială actuală se bazează pe Carta ONU din 1945, în care principiul legal de bază îl reprezintă egalitatea națiunilor suverane, servirea păcii și a securității internaționale, consolidarea prosperității și garantarea drepturilor omului, printre care și drepturile minorităților. Cu toate acestea, acum această structură scârțâie serios”, deoarece Rusia, care este și membră a Consiliului de Securitate, calcă în picioare principiile stabilite în Carta ONU. “Dacă Rusia este pedepsită, atunci ONU nu mai există. Dacă Rusia nu este pedepsită, atunci ONU dă cu piciorul propriului principiu, a explicat președintele comisiei de afaceri externe.

Ungaria - a spus Németh - a condamnat în mod constant agresiunea rusă și recunoaște dreptul Ucrainei la autoapărare, sens în care Budapesta oferă ajutor Ucrainei - este adevărat că nu o face cu arme, ci prin furnizarea de combustibil și prin pregătirea cadrelor medicale. Războiul, însă, nu poate fi acceptat drept scuză pentru a discrimina comunitățile etnice care trăiesc în Ucraina, iar Ucraina trebuie să știe că drumul său către Occident trece prin Europa Centrală.

Potrivit oficialului ungur, politica NATO formulată în cadrul summit-ului de la Vilnius - care a numit Rusia o amenințare, dar care a pus încheierea războiului drept condiție pentru aderarea Ucrainei la NATO - se potrivește cu poziția Ungariei. În opinia sa, o condiție prealabilă importantă pentru aplicarea obiectivelor politicilor naționale este ca Ungaria să își țină vecinii “cât mai aproape” și să acorde prioritate sistemului său de aliați central-europeni. (sursa - MTI)

Discursul premierului Viktor Orbán este programat pentru azi, sâmbătă 22 iulie, ora 10.30.

Sinteză de Ileana Sandu

Lasă un comentariu