Constatăm, cu regret și tristețe, că vârstnicii au devenit bătaia de joc a unei societăți care își reneagă originile și taie rădăcinile.
Situațiile prezentate de presă în cazul căminelor de bătrâni sunt doar o parte a problemei, aceasta fiind mult mai complexă. Aproape toate categoriile de vârstnici se confruntă cu lipsa de respect a unor personaje politice, care îi batjocoresc prin acordarea de pensii mizerabile, de servicii sociale și medicale de toată jena și tot așa...
Poporul japonez acordă un respect deosebit vârstnicilor și tinerilor. Vârstnicii sunt izvorul înțelepciunii și experienței, iar tinerii reprezintă semințele sădite cu grijă pentru a duce mai departe “ADN-ul” și experiența înaintașilor.
În România lucrurile stau exact invers, vârstnicii sunt umiliți și batjocoriți, iar generațiile tinere sunt distruse sistematic prin intermediul mai multor mijloace (droguri, jocuri de noroc, alcool etc.).
Cum putem noi aștepta să ne meargă bine dacă batjocorim oamenii, risipim resursele și neglijăm domeniile cheie pentru progresul țării și societății?
Avem grijă prea mare de unii pensionari tineri și neglijăm pensionarii bătrâni, care au contribuit o viață la veniturile țării și acum nu pot să își ducă zilele din cauza sărăciei extreme.
Sunt hotărât să fac un studiu pentru combaterea sărăciei extreme în Târgu Mureș. Trebuie stabilită nevoia de bani pentru combaterea sărăciei extreme și identificate resursele în așa fel ca fiecare cetățean al orașului să aibă un minim de subzistență prin completarea în bani de către Primărie a venitului lunar.
Este foarte important de înțeles că ajutorul trebuie să fie în bani, nu în alimente, pentru ca beneficiarul să folosească ajutorul conform nevoilor proprii.
Radu Pescar
