Recorduri cu “consecințe dezastruoase” pentru omenire: iulie 2023 a fost cea mai călduroasă lună întregistrată vreodată pe Terra, a confirmat marți serviciul european Copernicus, detaliind date care au depășit toate estimările, informează AFP, preluat de Agerpres.
Luna trecută, marcată de canicule și incendii pe toată suprafața globului, a fost cu 0,33 de grade Celsius mai caldă decât luna care deținea până în prezent recordul (iulie 2019, cu o temperatură medie de 16,63 de grade Celsius). Temperatura aerului a fost de asemenea cu 0,72 mai mare decât media (1991-2020) pentru iulie, a precizat Copernicus în buletinul său informativ.
Nu este nicio surpriză: încă de pe 27 iulie, înainte chiar de finalul lunii, oamenii de știință au estimat ca “extrem de probabil” ca iulie 2023 să fie cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată, din toate anotimpurile.
Oceanele sunt de asemenea dovada acestei evoluții îngrijorătoare după ce temperaturile de la suprafață au fost anormal de ridicate începând din aprilie și au atins niveluri fără precedent în iulie. Un record absolut a fost atins pe 30 iulie, când s-au înregistrat 20,96 grade Celsius, iar pentru ansamblul lunii, temperatura de suprafață a fost cu 0,51 grade Celsius mai mare decât media (1991-2020).
“Evenimente extreme”
“Asistăm la noi recorduri, atât în ceea ce privește temperatura globală a aerului, precum și cea de la suprafața oceanelor, în iulie. Aceste recorduri au consecințe dezastruoase pentru oameni și pentru planetă, expusă la evenimente extreme mai frecvente și mai intense”, a subliniat Samantha Burgess, directoare adjunctă a serviciului european Copernicus privind schimbările climatice (CS3). Semnele încălzirii climatice cauzate de activitățile umane - începând cu utilizarea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaz) - s-au manifestat simultan la nivel global.
Sunt omniprezente: Grecia, devastată parțial de incendii, la fel și Canada, victimă, totodată, și a unor grave inundații, canicula extremă abătută asupra Europei de Sud, Africii de Nord, sudul Statelor Unite și o parte din China, care, la scurt timp, a căzut victimă ploilor diluviene.
Rețeaua științifică World Weather Attribution (WWA) a concluzionat deja că recentele canicule din Europa și Statele Unite ar fi fost “aproape imposibile'' fără efectele activității umane.
Copernicus a mai indicat că banchiza din Antarctica a atins cea mai mică suprafață într-o lună iulie de la debutul observațiilor satelitare, cu 15% mai puțin decât media corespunzătoare acestei luni.
“Urgență”
“2023 ocupă pentru moment locul al treilea în clasamentul celor mai fierbinți ani, cu 0,43 de grade Celsius peste media recentă'' și “o temperatură medie mondială în iulie de 1,5 grade Celsius mai mare decât nivelurile preindustriale”, a mai subliniat Samantha Burgess.
Pragul de 1,5 grade Celsius este profund simbolic întrucât este limita cea mai ambițioasă fixată în cadrul Acordului de la Paris din 2015 pentru limitarea încălzirii globale. Totodată, pragul menționat în acest acord internațional se referă la valori medii din mai mulți ani și nu doar la o singură lună.
“Chiar dacă toate acestea sunt doar temporare, arată urgența realizării unor eforturi ambițioase pentru reducerea emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră, care sunt cauza principală a acestor recorduri”, a concluzionat Samantha Burgess.
Anul 2023 nu a finalizat însă lista de recorduri. “Ne așteptăm la un final de an relativ fierbinte pentru 2023 din cauza dezvoltării fenomenului El Nino”, a amintit Copernicus.
Acest fenomen climatic ciclic deasupra Oceanului Pacific este, de fapt, sinonim cu o încălzire mondială suplimentară.
