Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată și sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă, iar în această zi se sărbătorește și Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor. (surse documentare și foto - azm.gov.ro, basilica.ro, sanatateabuzoiana.ro, alba24.ro, crestinortodox.ro, doxologia.ro, traditii-superstitii.ro)
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este prăznuită de ortodocși, catolici și greco-catolici în fiecare an, pe data de 15 august, în amintirea zilei în care Fecioara Maria și-a dat obștescul sfârșit, în mâinile fiului său, Iisus. Este sărbătoarea mutării sale la cer, cu trupul. Potrivit tradiției, Maica Domnului a mai trăit 11 ani după înălțarea Mântuitorului. Cărțile spun că atunci când a binevoit să o ia pe Maica Sa în ceruri, Iisus a trimis un înger care să o pregătească: arhanghelul Gavriil, cel care îi dăduse și vestea că a fost aleasă pentru a-L naște pe Mântuitor. Dacă atunci Gavriil purta în mâini un crin alb, de data aceasta, el i-a adus Fecioarei Maria o ramură de finic (semn al biruinței asupra morții). Ea a înțeles mesajul, pentru că și Iisus a fost întâmpinat cu aceste crenguțe la intrarea în Ierusalim. Întinzându-i ramura, arhanghelul Gavriil i-a dezvăluit: “Acestea zice Fiul Tău: vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primește cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viața nemuritoare”. Vestea primită i-a adus, într-adevăr, mare bucurie Maicii Domnului. Din acest considerent, Adormirea Maicii Domnului, fiind mutare la viață, nu este zi de întristare, ci de bucurie.
Când a primit vestea, Maica Domnului a mers să se roage pe Muntele Măslinilor, locul înălțării lui Iisus la Cer, iar pomii se plecau în fața ei, cinstind-o. După ce s-a rugat, Fecioara Maria s-a întors acasă. A aprins lumânări și tămâie, a dăruit veșminte unor văduve sărace și a pregătit toate ce se cuveneau pentru înmormântarea sa. Atunci, pe un nor, a venit Apostolul Ioan, urmat de Petru, Pavel, de Iacob și de ceilalți ucenici, aduși la rândul lor, de câte un alt nor. Maica Domnului și-a luat rămas bun de la toți cei de față, i-a binecuvântat și le-a promis că se va ruga pentru ei și îi va ocroti. Și-a dat apoi sufletul în mâinile lui Iisus, care a apărut pe un tron înconjurat de heruvimi. Maica Domnului a fost dusă de către apostoli în mormântul din Grădina Ghetsimani, acolo unde Iisus s-a rugat în Joia Mare, înainte de a fi trădat, judecat și răstignit. Sfinții Părinți afirmă că după cum trupul ei a rămas integru, adică feciorelnic, în timpul nașterii lui Hristos, tot așa a rămas trupul ei fără stricăciune întru adormirea și mutarea ei de la viața pământească la viața cerească. Numai Sfântul Apostol Toma nu a fost de față la înmormântare, dar prin lucrarea lui Dumnezeu se învrednicește și el să ajungă la mormântul Maicii Domnului după câteva zile de la îngroparea ei și, deschizându-se mormântul, nu a mai găsit trupul acesteia, ci doar giulgiul, semn că trupul ei fusese ridicat la cer.
Biserica Ortodoxă vorbește de Adormirea Maicii Domnului ca fiind o mutare la cele netrecătoare, o trecere dintr-un mod de existență în altul, o mutare nu doar cu sufletul, ci și cu trupul. Preafericitul Părinte Daniel mărturisea într-o predică închinată Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului că Sfinții Părinți au rânduit ca acest praznic să fie numit mutare și nu înviere sau înălțare, pentru că Maica Domnului nu s-a ridicat la cer prin propriile puteri, ci cu puterea dumnezeiască a Fiului Său. După cum Fecioara Maria L-a purtat pe Hristos în lume pe mâinile ei, tot așa și Hristos în ceruri, după adormirea Maicii Sale, a ridicat-o cu brațele Lui, arătând-o îngerilor ca fiind Împărăteasa cerurilor.
În icoana Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, Hristos este reprezentat cu un copil în brațe. Acest copil simbolizează sufletul Maicii Sale. Sfinții Părinți afirmă că la puțină vreme de la ridicarea sufletului ei la cer, a fost ridicat și trupul ei. Interesant este că Maica Domnului este ținută de Hristos pe brațul stâng, după cum Maica Domnului L-a ținut pe Domnul pe când era copil.
Obiceiuri și superstiții de Sfânta Maria Mare
* În dimineața zilei de Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului), femeile merg la biserică
și împart struguri, prune și faguri de miere. Apoi, merg în cimitir și tămâiază mormintele rudelor. În părțile Moldovei, această sărbătoare este considerată sărbătoarea “morților”, iar cu această ocazie sunt pomeniți toți strămoșii plecați în lumea celor drepți care au purtat numele Sfintei Fecioare. Oamenii merg la biserică și se roagă la Fecioara Maria: fetele de măritat pentru un “ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbații pentru recolte bogate.
* Ciobanii coboară oile de la munte (“La Sântamaria Mare / Tulesc oile la vale!”), bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scăldatul în apa râurilor, spurcată de cerb, și dormitul pe prispă sau în târnațul casei.
* Fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, așezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile lor fi protejate de boli și de necazuri.
Tot din această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului, pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii și să le ajute să nască prunci sănătoși.
Dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă.
* În sudul țării se angajau pândarii la vii și se luau măsuri de protecție magică a podgoriilor împotriva păsărilor.
* La 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi începea și sezonul târgurilor și iarmaroacelor de toamnă.
* Perioada dintre cele două Sântămării, Sântămăria Mare (15 august) și Sântămăria Mică (8 septembrie), era con-siderată perioada cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă.
* La sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla, totodată, cum va fi toamna ce se apropie și se culeg flori care se pun la icoane și care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.
* În perioada postului Sfintei Marii, fetele își coseau costume speciale, lucrate numai în alb, pentru pelerinajul din zilele de 14-15 august, la mânăstirile care poartă hramul Sfânta Maria (Nicula, Moisei, Mânăstirea Hodoș, Bodrog, Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Tismana, Rohia, Bixad etc).
* În multe sate românești nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile și să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile.
* Gospodarii vor avea recoltele blestemate și fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi și gospodăria se va destrăma.
* Tradiția populară spune că în această zi nu este bine să stai cu ușa închisă: se crede că Fecioara Maria poate intra oricând în casele creștinilor pentru a împărți harul Său divin. În această zi, nici femeile și nici bărbații nu au voie să se tundă, iar dacă se tund și aruncă părul la gunoi, riscă să chelească. Dacă ai de făcut un drum important, ia cu tine cel mai bun prieten. Se spune că în această zi pot avea descărcări electrice pentru a arăta supărarea Fecioarei Maria față de oamenii necredincioși și neuniți, de aceea, în această zi, au loc și multe sărbători câmpenești. Plecarea la drum de unul singur arată egoism și independență. Pentru a fi protejat chiar și atunci când mergi singur la drum, ia cu tine o cruciuliță sau un obiect sfințit și vei fi în afara primejdiei.
* Tot tradiția spune că înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el și astfel să se mântuiască de păcate, iar dracii, rămași fără sufletele oamenilor, se vor mânca între ei până când nu va mai rămâne niciunul.
* În unele zone din țară, în ziua praznicului Adormirea Maicii Domnului nu se adresează urarea “La mulți ani!” persoanelor care poartă numele de Maria, Marin (sau derivate ale acestora), aceștia fiind felicitați pe 8 septembrie, când este celebrată Nașterea Maicii Domnului. Preoții spun însă că orice mare sărbătoare creștină, și cu atât mai mult a Maicii Domnului, este prilej de bucurie și este normal ca sărbătoriții să fie felicitați. Peste 2,2 milioane de români - 1,8 milioane de femei și peste 400.000 de bărbați - poartă numele Maria/Marian sau derivate ale acestora.
Documentar de Ileana Sandu
