Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că scumpirea carburanților “nu este atât de mare”, fiind un proces care s-a văzut în lume, generat de război, dar va fi ținută “într-un grafic”.
“O să am o discuție întâi să vedem de ce a crescut prețul, am înțeles că s-a mărit iarăși barilul. E foarte ușor de influențat, în urma războiului. Știți că avem al doilea preț cel mai mic preț din Europa. Mi se pare că Bulgaria mai are cu 0,1 mai puțin decât România. Deci este o scumpire care s-a văzut în toată lumea și în toată Europa. O să încercăm să o ținem într-un grafic. De asemenea, știm că creșterea prețului la carburant aduce pe urmă, pe tot lanțul pe orizontală, anumite scumpiri. Nu e o scumpire atât de mare”, a afirmat Ciolacu, luni, în prima zi a anului școlar 2023/2024, la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”, pe care l-a vizitat alături de primarul Sectorului 3, Robert Negoiță.
Ciolacu a explicat că statul român are acciza la carburanți raportată la nivelul anului 2018.
“Noi avem acciza blocată raportată la 2018. Deci statul român, în acest moment, ia cea mai mică acciză din Europa, ca să menținem inflația cu o singură cifră, cum am reușit. Am văzut, la motorină s-a scumpit mai mult. E și normal, a adăugat Ciolacu. De obicei, motorina se folosește în război din câte știu eu”, a spus Ciolacu. (Agerpres)
Ministrul Rafila: Corupția în sistemul sanitar generează subdezvoltare și stagnare
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat vineri, la Timișoara, că lupta împotriva corupției din sistemul sanitar este necesară deoarece corupția generează subdezvoltare, stagnare și privează pacienții de servicii medicale de calitate.
“Nu lupta împotriva corupției de dragul luptei împotriva corupției. Corupția generează subdezvoltare și stagnare. Sărăcia este generată de o corupție mare, care face imposibilă realizarea obiectivelor pe care ni le propunem. Un exemplu: dacă cumpărăm un echipament cu un preț de cinci ori mai mare decât prețul real al acelui echipament, înseamnă că dotăm un singur spital în loc de cinci. Ne dorim ca pacienții din toată țara să aibă acces la servicii de sănătate, iar pentru aceasta, trebuie să folosim banii cât mai bine posibil”, a detaliat Alexandru Rafila.
Ministrul Sănătății a participat, vineri, la prima sesiune de pregătire a managerilor și a celor care se ocupă de achiziții publice din sectorul de sănătate, care a avut loc la Timișoara.
Rafila a explicat că este vorba despre bune practici în domeniul integrității și al practicilor anticorupție care trebuie să guverneze ceea ce face Ministerul Sănătății în momentul de față, respectiv investiții fără precedent în sistemul de sănătate.
Potrivit acestuia, Ministerul Sănătății a demarat toate proiectele din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a repornit programele blocate în perioada 2020 - 2021 de construcție a noilor centre pentru persoanele cu arsuri, iar alte proiecte importante care se referă la dotarea laboratoarelor de radioterapie au fost deja finalizate.
“Toate aceste lucruri nu se pot face în folosul pacienților și al cetățenilor decât dacă beneficiază de bune practici în domeniul achizițiilor publice, care trebuie să se desfășoare rapid, în limitele prevăzute de lege. Acest lucru nu înseamnă să risipim banii publici românești, guvernamentali, europeni sau de la Banca Mondială. Este prima sesiune, vor urma alte sesiuni în fiecare dintre regiunile țării, va urma un ghid de bune practici. Evenimentul este semnificativ pentru că avem un partener extrem de important de la Departamentului de Justiție al SUA, prin Biroul Federal de Investigații (FBI), care au fost coorganizatori ai acestui eveniment. Vom semna un protocol de colaborare în acest sens”, a mai detaliat ministrul Alexandru Rafila. (Agerpres)
Constantin: Guvernul ia în considerare extinderea programului de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază
Guvernul ia în considerare extinderea programului privind limitarea adaosului comercial la alimentele de bază, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
“Există discuția. În primul rând, suntem la jumătatea termenului de implementare a actului normativ deja în desfășurare. Am văzut evoluția anticipată și dorită a implementării acestui act normativ. Și, da, se ia în considerare extinderea acestui program”, a afirmat Constantin, întrebat după ședința de Guvern în legătură cu posibilitatea prelungirii programului de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază, care a intrat în vigoare la 1 august pentru o perioadă de trei luni.
Purtătorul de cuvânt al Executivului a precizat că există posibilitatea ca lista alimentelor incluse în program să fie extinsă sau modificată.
“Este foarte posibil, dar mai mult de atât nu pot să vă spun la această dată, ca această listă să sufere modificări, poate să fie extinsă sau unele produse să fie înlocuite cu altele, iar un alt principiu în urma căruia se va lua această decizie de prelungire a acestei aplicări este, așa cum s-a întâmplat și în cazul inițial, după o consultare foarte atentă și deschisă cu marii retaileri și procesatori din țară, pentru ca solicitările sau normele acestui act normativ să fie unele realiste și cu efecte concrete în coșul zilnic al consumatorilor români”, a adăugat Mihai Constantin. (Agerpres)
Putin profită de pe urma dependenței de combustibilul nuclear rusesc
SUA și aliații săi europeni importă cantități mari de combustibil nuclear din Rusia, oferind Moscovei sute de milioane de dolari de care are mare nevoie pentru a purta războiul din Ucraina, preluat de Agerpres.
Aceste vânzări, care sunt legale și nu sunt vizate de sancțiuni, au generat un semnal de alarmă în rândul experților în nonproliferare și oficialilor care susțin că aceste importuri sprijină dezvoltarea arsenalului nuclear al Moscovei și complică eforturile destinate limitării capacității Rusiei de a purta războiul. Dependența de produsele nucleare rusești, utilizate în principal pentru a alimenta reactoarele civile, lasă SUA și aliații săi vulnerabili la posibile crize energetice dacă președintele Rusiei, Vladimir Putin, va decide să oprească livrările.
“Trebuie să le dăm bani oamenilor care produc arme? Asta e absurd. Dacă nu există o regulă clară care împiedică furnizorii de energie nucleară să importe combustibil din Rusia, și este mai ieftin să îl cumpere de acolo, de ce nu ar face asta?”, spune Henry Sokolski, director la organizația non-profit Nonproliferation Policy Education Center.
Potrivit datelor comerciale și experților, Rusia a vândut firmelor din SUA și Europa produse nucleare în valoare de aproximativ 1,7 miliarde de dolari. Aceste achiziții au avut loc în același timp în care Occidentul a impus sancțiuni Moscovei pentru invadarea Ucrainei, blocând importurile unor produse rusești de bază precum petrolul, gazele naturale, votca și caviarul.
Însă Vestul a fost reticent la ideea de a viza exporturile Rusiei de combustibil nuclear pentru că acesta joacă un rol crucial în menținerea în funcțiune a reactoarelor nucleare. Anul trecut, Rusia a furnizat industriei nucleare americane
aproximativ 12% din necesarul său de uraniu, potrivit Administrației Americane pentru Informații în Domeniul Energiei. La rândul său, Europa și-a obținut din Rusia aproximativ 17% din uraniul său în 2022.
Dependența de energie nucleară este așteptată să crească pe măsură ce țările se îndreaptă spre alternative la combustibilii fosili. În prezent, la nivel mondial se lucrează la construirea a 60 de reactoare nucleare și alte 300 sunt în stadiul de proiect.
Europa este și ea într-o poziție dificilă pentru că are 19 reactoare de concepție rusească în cinci țări care sunt deplin dependente de combustibilul nuclear rusesc. Franța are și ea o îndelungată istorie de dependență de uraniul îmbogățit din Rusia. Într-un raport publicat în luna martie, Greenpeace a informat că importurile Franței de uraniu îmbogățit din Rusia au crescut de la 110 tone în 2021, până la 312 tone în 2022.
Datele Eurostat arată că anul trecut Europa a cheltuit 828 milioane de dolari pe produse furnizate de industria nucleară rusească, inclusiv combustibil, reactoare nucleare și echipamente.
Unele state europene au început să ia măsuri pentru a renunța la uraniul rusesc. La scurt timp după debutul războiului din Ucraina, Suedia a refuzat să cumpere combustibil nuclear rusesc. Finlanda a abandonat un contract cu Rosatom privind construcția unui nou reactor nuclear. Cehia încearcă să renunțe la combustibilul nuclear rusesc și s-a îndreptat spre grupul american Westinghouse și cel francez Framatome pentru livrările viitoare, care ar urma să înceapă în 2024. De asemenea, Slovacia și Bulgaria, care se bazează și ele pe Tvel, o subsidiară a Rosatom, pentru combustibil nuclear, s-au orientat și ele spre alți furnizori.
