Proiect de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung
Ministerul Finanțelor a publicat marți Proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Autoritățile estimează că proiectul de lege va avea un impact financiar pozitiv de peste 22,9 miliarde de lei, cumulat, în medie pe următorii cinci ani.
Impozit de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii
Actul normativ introduce, începând de anul viitor, un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro și care determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
“Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuție minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situația în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Acesta se datorează, în situația în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. Regulile sunt stabilite și pentru cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil dar nu datorează impozit pe profit deoarece se află în perioada de recuperare a pierderii fiscale”, se arată în documentul citat
Impozit suplimentar pentru bănci. Scade pragul pentru IMM-uri
Se introduce, de asemenea, un impozit suplimentar pentru bănci, care va fi calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.
Totodată, va scădea de la 500.000 de euro la 60.000 de euro pragul de încadrare în categoria microîntreprinderilor. Pentru microîntreprinderi proiectul de lege prevede două cote de impozitare, de 1% și 3%, în funcție de veniturile realizate și natura activităților desfășurate.
Astfel, un impozit de 1% vor plăti microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activități precum editare a jocurilor pe calculator sau a altor produse software, facilități de cazare, restaurante etc.
Pe de altă parte, un impozit de 3% va fi aplicat pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN din domeniul IT, turism, alimentație publică, asistență medicală, așa cum sunt ele enumerate în proiectul de lege.
Se restrâng facilitățile pentru sectorul IT și construcții
Pentru cei care realizează venituri activități de creare de programe pentru calculator sau din construcții vor fi restrânse facilitățile fiscale pentru un singur contract individual de muncă. De asemenea, se propune limitarea aplicării acestor facilități până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilitățile fiscale acordate sectoarelor construcții, agricol și industria alimentară precum și introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu se aplică facilitățile fiscale.
Totodată, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor obținute de către persoanele fizice ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, se propune reducerea cotei contribuției de asigurări sociale cu punctele procentuale corespunzătoare cotei de contribuție la fondul de pensii administrat privat prevăzută în Legea nr. 411/2004. De asemenea, se propune scutirea de la plata contribuției la fondul de pensii administrat privat reglementat de Legea nr. 411/2004. Proiectul menționează, însă, că persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat.
Impozit special pentru proprietăți
Autoritățile propun, prin proiectul de act normativ, și un impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare. Astfel, în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, impozitul va fi calculat prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei. În cazul proprietăților reprezentând autoturisme, acesta se va determina prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.
Persoanele juridice fără scop patrimonial, declarație privind sponsorizările primite
Persoanele juridice fără scop patrimonial care au primit sponsorizări sau sume redirecționate, conform legii, din impozitul pe profit sau impozitul pe venitul microîntreprinderilor, respectiv din impozitul pe venitul datorat de persoanele fizice vor întocmi o declarație care însoțește declarațiile financiare în care evidențiază sumele primite, respectiv utilizate, conform proiectului de lege. În perioada 2019-2022 sumele declarate de către operatorii economici cu titlu de sponsorizare se ridică la valoarea de 8,8 miliarde lei.
Impozit de 70% pe veniturile persoanelor care nu pot dovedi proveniența acestora
Veniturile realizate de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită urmează să fie impozitate cu 70% începând cu 1 iulie 2024, conform proiectului de lege.
“Începând cu data de 1 iulie 2024, se propune modificarea cotei de impozit pentru veniturile realizate de persoanele fizice a căror proveniență nu poate fi dovedită, prin introducerea unei cote de 70% aceasta având ca scop creșterea conformării voluntare a contribuabililor, cu implicații favorabile asupra creșterii încasărilor bugetare. Până la data intrării în vigoare a noilor prevederi, se oferă o fereastră de oportunitate contribuabililor în vederea conformării, respectiv să-și declare veniturile și să-și plătească obligațiile fiscale aferente acestora, evitând riscul încadrării acestora în categoria de risc fiscal și a declanșării unor verificări a situației fiscale personale, cu consecința impunerii cu noua cotă de impozitare și a obligațiilor fiscale accesorii aferente”, se spune în expunerea de motive a documentului menționat.
De asemenea, în vederea reducerii evaziunii fiscale, trasabilitatea transporturilor rutiere de bunuri urmează a fi asigurată prin instituirea Sistemului național RO e-Sigiliu.
Voucherele de vacanță, doar pentru angajații cu venituri de sub 14.000 de lei brut
Voucherele de vacanță vor fi acordate numai pentru angajații din sectorul bugetar ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut iar valoarea acestora va crește la 1600 de lei, de anul viitor, conform proiectului de lege publicat marți de Ministerul Finanțelor.
Totodată, valoarea indemnizației de hrană/tichetelor de masă/normei de hrană nu poate depăși, anual, contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019.
Totodată, se propune limitarea cuantumului sporului de condiții periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maximum 1.500 lei.
În același timp, în cazul tichetelor de masă se va calcula impozit de 10% asupra venitului brut din care se deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată și reținută la sursă.
Reducerea posturilor publice și reorganizarea instituțiilor
Numărul total al posturilor de demnitate publică efectiv ocupate aferente funcțiilor de secretari de stat, consilieri de stat, subsecretari de stat, vicepreședinți și a funcțiilor asimilate acestora se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minimum 25%, iar posturile vacante, neocupate, fără personal încadrat, și funcția de șef de birou vor fi desființate.
Proiectul de lege prevede și majorarea normativelor pentru constituirea structurilor la nivel de serviciu, direcție și direcție generală în instituțiile publice, respectiv pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție, pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție iar pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.
De asemenea, se are în vedere diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%, limitarea funcțiilor de conducere la maximum 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar și reducerea posturilor din cabinetele demnitarilor din administrația locală (cele ale demnitarilor din administrația centrală au fost reduse deja prin OUG nr.34/2023) precum și cele din cabinetele conducătorilor autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome, aflate în coordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României sunt alte prevederi incluse în document.
În proiectul de lege sunt propuse o serie de măsuri care să conducă la reducerea cheltuielilor de funcționare ale instituțiilor și autorităților publice, respectiv aprobarea/modificarea de normative de cheltuieli pentru instituțiile și autoritățile publice indiferent de modul de finanțare în ce privește dotarea cu autoturisme, consumul de carburanți și introducerea de normative pentru cheltuielile cu achiziția de aparate de telefonie mobilă și de abonamente lunare de telefonie mobilă.
“Se propune ca, începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67 «Cultură, recreere și religie» să nu depășească 2,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”, se arată în expunerea de motive aferentă proiectului de lege.
Astfel, cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maximum 25 lei/lună/aparat de telefonie mobilă. Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă.
Totodată, prin proiectul de lege se propun măsuri de reorganizare astfel încât începând cu data de 1 iulie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/ locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative: au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice, iar activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similare.
“Instituțiile publice care nu îndeplinesc aceste condiții se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/centrale/județene prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare”, se precizează în expunerea de motive. Prin comasare / desființare / reorganizare / fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale/județene/centrale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative: o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție și o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii. (Agerpres)
