Pragul de 20 la sută pentru utilizarea limbilor minoritare în administrația publică din România este prea mare și pune în pericol implementarea generală a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, a raportat organismul de protecție a minorităților din Consiliul Europei (CoE) de la Strasbourg format din 46 de membri, informează hungarytoday.hu, citând surse MTI.
Această problemă este deosebit de importantă, deoarece numărul persoanelor aparținând minorităților naționale a scăzut în ultimii ani, creând incertitudine în ce privește exercitarea drepturilor lingvistice ale minorităților. De exemplu, în administrația publică, o minoritate națională își poate exercita drepturile lingvistice, în România, numai dacă reprezentarea sa nu scade sub 20 la sută în respectiva unitate administrativ-teritorială.
Potrivit raportului citat, doar 10 din cele 20 de limbi ale minorităților naționale recunoscute în România - bulgară, croată, cehă, germană, maghiară, rusă, sârbă, slovacă, turcă și ucraineană - beneficiază de un nivel mai ridicat de protecție. Acest lucru se datorează angajamentelor luate de București de a asigura utilizarea lor, în special în educație, justiție, administrație publică, mass-media, viața economică și socială, cultură și relații transfrontaliere. Or, Comisia de specialitate care monitorizează respectarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în cadrul CoE atrage atenția că documentul protejează și următoarele limbi: albaneză, armeană, greacă, italiană, macedoneană, poloneză, romani, rutenă, tătară și idiș.
Raportorii și-au exprimat îngrijorarea că pragul de 20 la sută pentru utilizarea limbilor minoritare în administrația publică, prevăzut de legislația română în vigoare, este prea ridicat și, aplicat “inflexibil”, i-ar priva pe vorbitorii de limbi minoritare de protecția deplină acordată de legislația națională.
Potrivit evaluării din cadrul raportului, situația limbii germane și a celei maghiare este “foarte favorabilă” în domeniul educației, însă specialiștii au cerut totuși României să facă demersuri pentru a rezolva, cât mai curând posibil, lipsa de cadre didactice care afectează grav și minoritățile cehă și romă.
În ceea ce privește utilizarea anumitor limbi minoritare în domeniul juridic, comisia și-a exprimat regretul că în procedurile civile și administrative,cei care depun documente scrise într-o limbă minoritară trebuie să suporte costurile suplimentare de traducere, fapt ce contravine prevederilor Cartei.
Concluzia generală a raportorilor este că, în ciuda neajunsurilor semnalate, oferta de activități culturale în limbile minorităților este una “bogată și cuprinzătoare”, că numărul emisiunilor de radio este unul satisfăcător, iar televiziunea publică din România difuzează programe în limba maghiară, germană și alte limbi minoritare.
Ileana Sandu
