Bogdan Aurescu și Raed Arafat, decorați de Volodimir Zelenski
Ambasada Ucrainei în România informează că, “pentru un aport personal semnificativ în consolidarea cooperării interstatale, sprijinirea suveranității și a integrității teritoriale a Ucrainei, promovarea Ucrainei în lume”, președintele Volodimir Zelenski a acordat distincții de stat ucrainene unor cetățeni români, după cum urmează:
- Ordinul “Prințul Iaroslav cel Înțelept”, gradul III: Bogdan Aurescu - Consilier al Președintelui României pentru Politică Externă; Luminița Odobescu - Ministrul Afacerilor Externe al României;
- Ordinul “Pentru Merit”, gradul III: Raed Arafat - Secretar de Stat, Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență Ministerul Afacerilor Interne; Radu Hossu - voluntar, corespondent, filantrop român.
“Ambasada Ucrainei în România prezintă sincere felicitări prietenilor noștri români cu prilejul acordării distincțiilor înalte de stat și mulțumește pentru eforturile depuse în sprijinul Ucrainei”, se arată în comunicatul dat publicității miercuri, 27 septembrie.
Românii și maghiarii din Ucraina critică noua versiune a Legii minorităților naționale
Legea minorităților naționale modificată recent de legislativul ucrainean nu asigură nici în continuare drepturile constituționale ale minorităților naționale din Ucraina și nu restabilește drepturile anterioare ale acestora, a constatat Uniunea Culturală Maghiară din Ucraina Subcarpatică (KMKSZ), într-o declarație efectuată marți, potrivit MTI, citat de bucpress.eu.
“Constatăm cu regret că la modificarea Legii minorităților nu au fost luate în considerare, nici de această dată, propunerile constructive ale organizațiilor maghiare, cu privire la modificări”, a scris KMKSZ.
Legea adoptată în cea de-a doua variantă a eliminat unul dintre criteriile importante pentru definirea minorităților naționale, adică faptul că reprezentanții săi locuiesc în mod tradițional pe teritoriul Ucrainei, iar astfel, conceptul de minoritate națională a fost golit de conținut, se subliniază în declarație. Modificarea recent adoptată nu garantează minorităților, nici în continuare, aplicarea drepturilor care le sunt garantate prin constituție și prin documentele internaționale, și nici nu restabilește drepturile anterioare ale acestora, se precizează în declarația KMKSZ.
În același timp, Uniunea Interregională “Comunitatea Românească din Ucraina” (UI CRU) a arătat într-un comunicat că normele propuse prin acest proiect de lege “au fost discutate doar formal, înainte de votare, cu reprezentanții minorităților naționale autohtone din Ucraina, majoritatea propunerilor făcute de către reprezentanții minorităților naționale tradiționale fiind trecute cu vederea”.
Faptul că, în situația grea de război, statul “va furniza gratuit manuale imprimate și în format electronic în limba maternă elevilor din învățământul secundar care aparțin minorităților naționale”, și că “se recunoaște dreptul de a folosi limbile minorităților în publicitate și pentru desfășurarea unor acțiuni publice”, precum și angajarea statului “să ofere asistență în limba maternă victimelor violenței domestice și beneficiarilor de servicii sociale” ș.a. sunt salutabile. În același timp, arată UI CRU, multe lucruri rămân încă nesoluționate, mai ales cele legate de sistemul de toate gradele de instruire în limba minorităților naționale.
Deși în lege se menține formularea de “minorități naționale tradiționale”, nu este recunoscută explicit “existența minorităților băștinașe”, cu toate că unele dintre minorități, printre care și cea română, s-au format ca etnie și popor, inclusiv și pe teritoriul actual al Ucrainei, rămânând ca segmente în afara statelor lor naționale, în componența Ucrainei.
Nu a fost soluționată explicit problema folosirii oficiale a limbilor minorităților naționale în sfera administrativ-socială în locurile viețuirii lor tradiționale, dar, principalul, nu sunt readuse multe norme în legea votată pe 21.09.2023 cu prevederile Constituției - Legii fundamentale a Ucrainei. Potrivit etnicilor români din Ucraiana, este în continuare redus dreptul la studii în limba maternă.
Budapesta cere, oficial, Ucrainei să restabilească drepturile lingvistice ale minorității maghiare
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Ungar al Europei a cerut Ucrainei, marți, la Budapesta, să respecte standardele europene, să urmeze recomandările Consiliului Europei și ale Comisiei de la Veneția și să restabilească cadrul legal care protejează limba maghiară și comunitatea națională maghiară, notează hungarytoday.hu.
În cadrul unei conferințe de presă cu ocazia Zilei Europene a Limbilor, Barna Pál Zsigmond a descris drept “tristă” situația din Ucraina, unde, “în umbra războiului”, folosirea limbii maghiare este în permanență restrânsă, după cum demonstrează recentele modificări ale Legii educației și drepturilor lingvistice.
“Sperăm că Ucraina, mai devreme sau mai târziu, va reveni la situația anterioară, restabilind drepturile comunității maghiare și permițând ca limba maternă să fie din nou folosită în mod liber, în educație, cultură și viața publică. Ucraina și-a manifestat dorința de a deveni membră a Uniunii Europene - și i s-a acordat statutul de candidat - dar acest lucru este posibil doar cu condiția să respecte drepturile minorităților naționale”, a subliniat Zsigmond.
“Este deosebit de îngrijorător faptul că, tocmai în timp ce Ungaria ajută poporul ucrainean în cea mai mare operațiune umanitară din istoria sa, are loc acest atac fără precedent asupra limbii maghiare”, a adăugat oficialul de la Budapesta.
Viktor Orbán: Ungaria nu va susține Ucraina în niciun for international dacă nu restabilește drepturile minorității maghiare
Ungaria nu va sprijini Ucraina în niciun for internațional atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, a declarat luni premierul ungar Viktor Orbán, în deschiderea sesiunii de toamnă a parlamentului de la Budapesta, relatează MTI și Reuters, citate de agerpres.ro.
Ucraina “hărțuiește” de ani de zile școlile ungare, cu scopul “de a le transforma în școli ucrainene, sau, dacă nu reușesc, atunci vor să le închidă”, a acuzat Orbán, menționând că în școala maghiară din orașul ucrainean Muncaci au fost interzise imnul și drapelul ungar la ceremonia de început de an școlar.
Prin urmare, “nu sprijinim Ucraina în nicio chestiune pe scena internațională până când nu va restabili legile care garantează drepturile maghiarilor”, a indicat premierul ungar, care a promis că guvernul său va lupta pentru drepturile maghiarilor din Transcarpatia, în special pentru cele ale copiilor, în toate forurile internaționale.
Relațiile dintre Kiev și Budapesta sunt tensionate, guvernul ungar acuzând constant încălcarea drepturilor minorității maghiare din regiunea Transcarpatia. Aceste relații s-au degradat și mai mult după ce Viktor Orbán a refuzat orice sprijin militar pentru Ucraina în războiul acesteia cu Rusia. În luna iunie, Moscova a predat Budapestei 11 prizonieri de război ucraineni de etnie maghiară, provocând indignarea Kievului. Potrivit ministrului ungar de externe Peter Szijjarto, numeroși etnici maghiari din Ucraina care au fost înrolați în armata ucraineană au murit pe front.
Țările Grupului Vișegrad - acțiuni comune împotriva importurilor de cereale din Ucraina
Țările Grupului Vișegrad (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria) au convenit, miercuri, asupra unor măsuri comune suplimentare, împotriva importurilor de cereale din Ucraina, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor agriculturii, desfășurată la Znojmo, Republica Cehă.
Participanții la întâlnire au fost de acord că situația pe piața cerealelor este similară în toate țările vecine cu Ucraina: există obstacole în calea vânzării recoltei, prețurile sunt mici, spațiile de depozitare sunt pline, iar producătorii se află într-o situație dificilă.
În absența unei reglementări a UE, polonezii, slovacii și ungurii continuă să restricționeze importurile, după 15 septembrie, prevalându-se de legislația națională, deoarece situația pieței nu s-a schimbat.
Țările Grupului Vișegrad solicită Comisiei Europene să ia măsuri concrete pentru a-i ajuta pe fermierii din Europa Centrală și să folosească în mod real coridoarele de transport terestru către piețele din afara Europei.
Toate țările membre ale Grupului au convenit că nu doresc să-și expună producătorii la criza pieței și la incertitudinea că traiul lor este amenințat de importurile de cereale din Ucraina. Încetarea Acordului cerealelor la Marea Neagră va crește, în mod clar, presiunea asupra rutelor de transport terestru, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii din Ungaria, citat de hungarytoday.hu.
Inițiativa privind cerealele la Marea Neagră a fost negociată în iulie 2022 între Turcia, Națiunile Unite și Rusia pentru a se asigura că Ucraina își poate transporta cerealele din porturile sale sudice prin strâmtoarea Bosfor. Grânele, însă, nu au putut fi exportate în cantitățile necesare, prin metode alternative, cum ar fi prin Polonia, pe cale terestră sau pe calea ferată, sau pe cale fluvială, prin România. Acordul a expirat în vara lui 2023 și nu a fost prelungit, pentru a permite expedierea de produse agricole ucrainene către statele membre UE din sudul Europei, din Africa și din Orientul Mijlociu.
Plângerea Ucrainei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) împotriva Slovaciei, Poloniei și Ungariei, privind interzicerea importurilor de cereale, este considerată “nefericită” de țările în cauză, deoarece nu va face decât să împiedice rezolvarea situației. Toți participanții au subliniat, în unanimitate, necesitatea unei soluții unitare la nivelul UE, informează Ministerul Agriculturii din Ungaria.
Ileana Sandu
