Un jurnalist a vrut să afle azi de la premierul Marcel Ciolacu ce ar cumpăra cu 100 de lei, în contextul scumpirilor galopante și în condițiile în care coaliția discută despre măsuri care ar putea afecta veniturile românilor.
După ședința de luni a Biroului Politic Național al PSD, unde s-a mai vorbit o dată despre măsurile fiscal-bugetare, președintele PSD a fost întrebat ce cumpără cu suma de 100 lei.
Marcel Ciolacu a răspuns sec: “Ce am nevoie”.
Jurnalistul a insistat cu întrebarea, în contextul devalorizării banilor.
“Ca și dumneavoastră, pâine, ce am nevoie, zahăr”, a completat premierul.
“Eu cred că pot cumpăra consistent”, a mai susținut Marcel Ciolacu.
În ciuda ordonanței de plafonare a adaosului comercial pentru câteva alimente de bază, prețurile au continuat să crească.
Iată câteva informații despre prețurile la alimentele de bază în august 2023, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate săptămâna trecută:
• Pâinea s-a ieftinit cu 2,3% față de iulie, dar este cu 10% mai scumpă față de august 2022.
• Cartofii sunt mai ieftini cu 13,3% față de iulie, însă cu 17% mai scumpi față de anul trecut.
• Fructele s-au ieftinit cu 1,3% față de luna trecută, dar scumpirea este de 11% față de august 2022.
• Doar carnea de pui e mai ieftină față de iulie (cu 2%), însă toată carnea e cu 13,3% mai scumpă față de acum un an.
• Ouăle s-au ieftinit cu 4,5% în august față de iulie, dar prețul lor este cu 19,7% mai mare față de 2022.
• Lactatele au înregistrat o ieftinire cu doar 1% în august față de iulie și o creștere de preț de 13,6% față de august 2022.
• Zahărul e mai ieftin cu 6% față de iulie și mai scump cu 30% față de august 2022. (Spotmedia.ro)
Marcel Ciolacu anunță că în decembrie România va da Austria în judecată dacă va vota împotriva aderării României la Schengen
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderării României la Spațiul Schengen, va ataca la Curtea de Justiție a UE (CJUE) refuzul acestei țări, transmite News.ro. El a adăugat că dorește ca în acest demers să aibă ca partener Consiliul European, Parlamentul European și Comisia Europeană, care și-au precizat susținerea pentru aderarea țării noastre.
Întrebat ce se întâmplă cu refuzul Austriei privind accederea României în Schengen, premierul a afirmat că “în primul rând trebuie să existe un vot de veto din partea Austriei”. “Votul de veto de data trecută nu mai poate fi invocat, fiindcă a ieșit din termen, el ar fi trebuit invocat într-o anumită perioadă, nu știu dacă atunci s-ar fi impus în mod deosebit să venim… dar acum eu cred că se impune de a se veni cu un atac la Curtea Europeană de Justiție”, a arătat Ciolacu.
“În octombrie este prima ședință JAI, în decembrie aveam a doua ședință JAI, amândouă sunt sub președinția Spaniei și țin legătura cu prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, în ceea ce privește trecerea pe ordinea de zi. Există toată deschiderea din partea primului ministru Pedro Sanchez și toată susținerea ca România să adere la Spațiul Schengen”, a declarat premierul.
“Există și un vot împotriva Bulgariei, ridicat de Olanda. Între timp s-a ridicat MCV-ul și României și Bulgariei, așteptăm și o decizie a Olandei, să vedem dacă putem să mergem în continuare la pachet. (..) Tabloul este mult mai mare și nu este atât de simplu să spui da sau nu. Eu cu certitudine, dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderării României la Spațiul Schengen, voi ataca la CJUE. Mai mult, eu doresc ca în acest demers, și e un atac al statului român (..) eu vreau să am partener în acest atac pe care îl fac la CJUE, Consiliul European, care ne susține și a declarat, Parlamentul European, care susține România și a declarat, și Comisia Europeană, care ne susține și a declarat”, a mai spus Marcel Ciolacu, adăugând că lucrurile nu sunt chiar atât de comode pentru premierul Austriei.
Șeful Executivului a mai spus că va folosi “tot ceea ce avem la îndemână și tot ce este legal de făcut, fiindcă locul României este în spațiul Schengen”.
“Eu nu o să fiu niciodată ipocrit, nu pot să spun că nu am nimic cu România și că spațiul Schengen este depășit. Atunci de ce am votat anul trecut cu Croația. E o întrebare legitimă nu a mea, ca și prim-ministru, e o întrebare legitimă a românilor pentru premierul Nehammer. (..) Dacă este atât de distrus Schengenul, eu nu am nicio problemă ca Austria să iasă din Schengen, să își facă ziduri cu sârmă ghimpată și electrice, nu am nicio problemă. Dacă Austria își dorește această abordare cu garduri, să și le plătească, să iasă din Schengen”, a mai spus Ciolacu.
În Portul Constanța nu s-a identificat niciun gram de droguri în ultimii 2 ani
“Legat de Portul Constanța, în 2021, s-au capturat 1,5 tone de heroină, în valoare de aproximativ 45 de milioane de euro. Această captură nu a fost gestionată în câteva zile, a fost truda muncii organelor de aplicare a legii din România și din afara României de luni, poate chiar ani de zile. La fel, sunt convins că se întâmplă și acum. Sunt operațiuni care se desfășoară în parteneriat, între organele statului român, respectiv partenerii din Europa și din afara Europei, care cu siguranță o să dea rezultate”, a declarat Bode, la Parlament.
Bode susține că toate containerele care vin din America de Sud sunt verificate, dar că avem, într-adevăr, o problemă și aceea se numește lipsa scanerelor, pentru că există un singur scaner și acela îmbătrânit.
Fostul ministru a arătat că în Portul Constanța se procesează anual aproximativ 700.000 de containere pe directivă europeană, 3% este obligatoriu să fie verificate.
“Vreau să vă spun, din surse oficiale, informația o am de la conducerea Portului Constanța, toate containerele care vin din America de Sud sunt verificate, absolut toate. Avem, într-adevăr, o problemă și trebuie să recunoaștem. Problema se numește lipsa scanerelor, avem un singur scaner și acela îmbătrânit și necesar ar fi să avem 4 scanere - 2 pentru fiecare poartă principală.
Așadar, povestea asta că nu s-a identificat în ultimii doi ani un gram de cocaină sau de droguri este una care poate să fie privită în felul următor, operațiunile care se desfășoară pentru identificarea, prinderea și destructurarea acestor rețele în timp, nu știu câte grame de droguri s-au identificat în urma verificării containerelor cu acel scanner. Cred că deloc”, a adăugat Bode.
El a precizat că “aceste cantități mari, de sute de kg, tone de droguri, sunt descoperite în urma unor operațiuni specifice ale organelor de aplicare a legii”.
“Am încredere în această instituție a statului român, cum este Portul Constanța, toți cei care își desfășoară activitatea acolo, își face datoria, pentru că nimeni nu poate să părăsească Portul (...) instituțiilor statului român, sigur că nu sunt percheziționați, dar dacă își asumă să aibă asupra lor droguri, suportă consecințele legii”, a afirmat fostul ministru, citat de News.ro.
Lucian Bode a vorbit și despre comparația Rotterdam - Constanța.
“În Rotterdam sunt procesate peste 400.000.000 de tone de marfă, în Portul Constanța aproximativ 70.000.000 de tone. În Rotterdam vin toate navele din America de Sud direct în Portul Rotterdam, iar în portul Constanța containerele din America de Sud ajung după ce au mai trecut cel puțin printr-un port la verificări. Acestea sunt explicațiile pe care le am și le pot face publice”, a răspuns Bode.
Ministrul Agriculturii: În România nu a intrat și nu va intra un bob de grâu din Ucraina
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a dat asigurări fermierilor români că timp de 30 de zile nu va intra niciun bob de grâu sau de porumb din Ucraina, iar singurii care vor beneficia de licențiere pe zona cerealelor vor fi fermierii și procesatorii români, relatează Agerpres.
“În momentul de față, în România nu a intrat și nu va intra un bob de grâu din Ucraina. Mai mult de atât, până la ora 24:00, așteptăm planul transmis de Ucraina. Au transmis un plan provizoriu la care MADR și Guvernul României au adus argumente pentru a încerca să licențiem împreună societățile comerciale, care vor încerca să facă o relație comercială între România și Ucraina. Vreau să-i asigur pe toți fermierii români, să stea calmi, pentru că nu va intra pe o perioadă de 30 de zile niciun bob de cereale din Ucraina”, a declarat, luni seara, Florin Barbu, la finalul întâlnirii cu asociațiile fermierilor români.
Președintele Pro Agro, Ionel Arion, a transmis că fermierii sunt dispuși să aștepte 30 de zile pentru implementarea acestui mecanism, iar dacă nu vor fi respectate aceste decizii fermierii vor reacționa în consecință.
“Așa cum domnul ministru ne-a cerut să păsuim 30 de zile, iar mecanismul acesta să-l vedem implementat, îi asigurăm pe fermierii noștri, colegii noștri, care azi așteaptă un răspuns de la noi, că suspendăm pentru 30 de zile cererile noastre. La cel mai mic semn că nu se respectă aceste decizii de implementare a planului pe care l-a gândit ministerul, vom reacționa în consecință. Practic, ministerul ne oferă 30 de zile și noi oferim ministerului tot 30 de zile. După 30 de zile revenim la planul inițial. Așteptăm și avem încredere în Guvern că aceste măsuri se vor implementa. Sunt pe un document puse, domnul ministru le agreează în seara aceasta cu partea ucraineană, ne va comunica în perioada imediat următoare ce s-a hotărât, iar în zilele următoare ne vom întâlni și cu prim-ministrul. Vom agrea din nou aceste măsuri pe care le va implementa Ministerul Agriculturii și vom decide în consecință. Ceea ce a prezentat ministerul azi ca plan este ok, în sensul în care suntem pe o perioadă de 30 de zile protejați. Nu a introdus acea hotărâre de interdicție, dar mecanismul pe care l-a propus este viabil a fi respectat”, a explicat Ionel Arion.
În context, Florin Barbu a adăugat că orice hotărâre de guvern prin care se va aplica această licențiere va fi asumată și va fi discutată împreună cu asociațiile din agricultură.
Conform autorității portuare, în primele opt luni ale anului 2023, Ucraina a exportat 9,2 milioane de tone de cereale prin Portul Constanța, însă ritmul livrărilor a încetinit, pe măsură ce atacurile rusești asupra porturilor de la Dunăre s-au intensificat. Comparativ, pe tot parcursul anului 2022, Ucraina a expediat 8,6 milioane de tone de cereale prin Portul Constanța.
Embargou pentru cereale: Ucraina depune plângere la OMC împotriva a trei țări din UE
Kievul a anunțat că a depus o plângere la OMC împotriva a trei țări UE - Polonia, Slovacia și Ungaria - care au prelungit embargoul asupra importurilor de cereale din Ucraina, în pofida ridicării restricțiilor decisă de Bruxelles, relatează Reuters și AFP.
“Este crucial pentru noi să stabilim că statele membre nu pot interzice individual importul de mărfuri ucrainene”, a explicat ministrul Economiei Iulia Svyrydenko într-un comunicat. “De aceea depunem o plângere împotriva lor”, a adăugat ea.
“Sperăm că aceste țări își vor ridica restricțiile și că nu va fi nevoie să mergem în instanță mult timp pentru a ne rezolva litigiul”, a subliniat ministrul ucrainean în comunicat.
România a “regretat” decizia luată de Bruxelles, dar s-a abținut de la orice măsură unilaterală, în timp ce Bulgaria acceptat ridicarea embargoului în numele “solidarității cu Ucraina”, notează AFP.
Polonia, Slovacia și Ungaria au anunțat vineri că vor păstra propriile lor restricții cu privire la importurile de cereale ucrainene, în pofida deciziei Comisiei. Autoritățile de la Varșovia, Bratislava și Budapesta susțin că acționează în interesele economiilor lor și că deciziilor lor sunt destinate să protejeze fermierii lor de afluxul de produse ucrainene.
Comisia Europeană a pus punct vineri interdicției introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre țările vecine.
Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, înainte ca invazia rusească din 2022 să îi reducă capacitatea de a expedia produse agricole prin porturile sale de la Marea Neagră. De atunci încoace, fermierii ucraineni s-au bazat pe exporturile realizate prin țările vecine, inclusiv prin România. Cu toate acestea, afluxul de cereale și oleaginoase ucrainene în țările vecine a afectat veniturile fermierilor est-europeni astfel că guvernele din regiune au interzis importurile de produse agricole din Ucraina. (Agerpres)
