10 octombrie - Ziua Mondială a Sănătății Mintale

Distribuie pe:

Instituită de Federația Mondială a Sănătății Mintale, în anul 1992, Ziua Mondială a Sănătății Mintale reprezintă singura campanie internațională de conștientizare și educație publică pentru înțelegerea cât mai bună a bolilor psihice și a tulburărilor de comportament. Tema din acest an este “Mințile noastre, drepturile noastre”, în cadrul campaniei “Sănătatea mintală este un drept universal al omului”.

În comunicatul de presă dat publicității de Organizația Mondială a Sănătății (sursa - https://www.who.int/campaigns/world-mental-health-day/2023 ) se arată: “Oricine și oriunde s-ar afla, are dreptul la cel mai înalt standard posibil de sănătate mintală. Aceasta include dreptul de a fi protejat de riscurile pentru sănătatea mintală, dreptul la îngrijire disponibilă, accesibilă, acceptabilă și de bună calitate și dreptul la libertate, independență și incluziune în comunitate. O sănătate mintală bună este vitală pentru sănătatea și bunăstarea noastră generală. Cu toate acestea, una din opt persoane la nivel global trăiește cu afecțiuni de sănătate mintală, care le pot afecta sănătatea fizică, bunăstarea, modul în care se conectează cu ceilalți și mijloacele lor de existență. Bolile mintale afectează, de asemenea, un număr tot mai mare de adolescenți și tineri.

A avea o afecțiune mintală nu ar trebui să fie niciodată un motiv pentru a priva o persoană de drepturile sale umane sau pentru a o exclude de la deciziile privind propria sănătate. Cu toate acestea, în întreaga lume, persoanele cu probleme de sănătate mintală continuă să se confrunte cu o gamă largă de încălcări ale drepturilor omului. Mulți sunt excluși din viața comunității și discriminați, în timp ce mulți alții nu pot avea acces la îngrijirea de sănătate mintală de care au nevoie sau pot accesa doar îngrijiri care le încalcă drepturile omului”.

Pandemia de COVID-19 a creat o criză globală pentru sănătatea mintală, alimentând stresul pe termen scurt și lung și subminând confortul psihic a milioane de oameni. Estimările OMS indică creșterea atât a tulburărilor de anxietate, cât și a tulburărilor depresive la peste 25% din populația globală, în primul an de pandemie, în contextul în care serviciile medicale de specialitate au fost grav perturbate, iar decalajul privind tratamentul acestor afecțiuni s-a mărit considerabil.

Multe persoane au, din când în când, probleme de sănătate mintală. Dar o problemă de sănătate mintală devine o boală mintală atunci când semnele și simptomele persistă, cauzează stres și afectează capacitatea persoanei de a judeca și de a se comporta normal.

Semnele și simptomele includ: tristețe, apatie; gânduri confuze sau capacitate redusă de concentrare; frică, îngrijorare excesivă sau sentimente extreme de vinovăție; modificări bruște ale stării de dispoziție; retragerea din viața socială; oboseală, probleme cu somnul; desprinderea de realitate, paranoia sau halucinații; incapacitatea de a face față problemelor zilnice sau stresului; probleme de înțelegere și relaționare cu situații și cu semenii; probleme cu consumul de alcool sau droguri; schimbări majore în obiceiurile alimentare; supărare excesivă, ostilitate sau violență; gânduri de sinucidere.

Specialiștii de la Mayo Clinic (SUA) arată că bolile mintale sunt, în general, cauzate de o varietate de factori genetici și de mediu: un istoric de boli mintale la o rudă de sânge - un părinte sau un frate; situații de viață stresante, precum probleme financiare, moartea cuiva drag sau divorțul; o boală cronică (diabetul, cancerul ș.a.); afectarea creierului, ca urmare a unei vătămări grave (traumatism cerebral), consumul de alcool sau de droguri recreative; un istoric de abuz sau neglijare în copilărie; lipsa de prieteni sau de relații sănătoase; o boală mintală anterioară. Netratate, pot crea probleme grave de sănătate emoțională, comportamentală și fizică.

Din multitudinea de boli mintale, la nivel mondial, cele mai des întâlnite sunt: depresia (tristețe, lipsă de interes pentru activități altădată plăcute, sentimente de vinovăție sau stimă de sine scăzută, somn sau apetit tulburat, oboseală și lipsă de concentrare, cea mai gravă dintre manifestări constituind-o suicidul); tulburarea bipolară (episoade maniacale și episoade depresive, separate de intervale de dispoziție normală; episoadele maniacale implică iritabilitate, hiperactivitate, vorbirea rapidă, stimă de sine exagerată și nevoia scăzută de somn); schizofrenia și alte psihoze (distorsiuni de gândire, de percepție, de emoții și limbaj, de simț al sinelui și al controlului propriului comportament; episoadele psihotice obișnuite includ halucinații, idei fixe, judecăți false ori suspiciuni în a căror realitate persoana crede și pe care le susține cu fermitate, chiar și atunci când există dovezi contrare); demența (boala este, de obicei, de natură cronică sau progresivă, caracterizată prin deteriorarea capacității de a procesa gândurile, afectează memoria, orientarea, înțelegerea, capacitatea de învățare, limbajul și judecata; este cauzată de o varietate de boli și leziuni care afectează creierul, cum ar fi boala Alzheimer sau accidentul vascular cerebral).

Sistemele de sănătate nu răspund încă în mod adecvat la povara pe care o reprezintă bolile mintale, la nivel global. În consecință, diferența dintre necesitatea tratamentului și asigurarea acestuia este uriașă în întreaga lume. În țările cu venituri mici și medii, între 76% și 85% dintre persoanele cu tulburări mintale nu primesc niciun tratament, avertizează OMS.

Potrivit medicului psihiatru Gabriel Diaconu (sursa - digi24.ro), aproximativ șase milioane de români trăiesc cu boli psihice: cei mai mulți (două milioane) suferă de depresie, peste un milion de persoane sunt dependente de alcool și alte câteva sute de mii trăiesc cu tulburări ale gândirii. Deși recunosc simptomele, majoritatea oamenilor care se confruntă cu astfel de probleme nu acceptă că ar putea să primească un diagnostic de boală mintală.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că povara tulburărilor mintale continuă să ia amploare, cu impact semnificativ asupra sănătății și consecințe sociale și economice majore, în toate țările lumii.

Ileana Sandu

Lasă un comentariu