Motto: “Când va dispărea ultimul țăran din lume - la toate popoarele, vreau să spun - va dispărea și ultimul om din specia om. Și atunci or să apară maimuțe cu haine. A fost întrebat un țăran, în închisoare: ce înțelegi din tot ce spune Petre Țuțea! Zice: nu înțeleg nimic, dar e o grozăvie”.
• Marele filosof Newton când a fost întrebat cum a descoperit “Legea gravitației universale”, a răspuns astfel: “Am fost inspirat”. Ce este gravitația? Corpurile se atrag direct proporțional cu masa și invers proporțional cu pătratul distanței. Scrie aceasta undeva în natură? Fenomenele lumii interioare, ca și a lumii exterioare tac, iar omul autonom și orgolios crede că exploatează lumea interioară și exterioară cu jocul lui de ipoteze și ca să descopere ce vrea el; el caută, dar ca să afle trebuie să fie, ca și Newton, inspirat. De aceea, întrebat ce este gravitația, el a spus: “Gravitația este Dumnezeu”.
***
• “Omul care nu crede în Dumnezeu este un animal religios, care vine de nicăieri și merge spre nicăieri. Ne naștem, trăim, ne îmbolnăvim, îmbătrânim și murim. Și întregul peisaj al speciei om culminează în cimitir. Destinul uman nu e o invitație la fericirea de a trăi. Singurul mod de a evita neliniștea metafizică a cimitirelor este religia. Cu religia intri în cimitir în plimbare. Cu filosofia intri în cimitir - cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare”.
***
• “Am avut revelația că în afară de Dumnezeu nu există niciun adevăr. Mai multe adevăruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, sunt egale cu niciun adevăr. Iar dacă adevărul este unul singur, fiind transcendent în esență, sediul nu e nici în știință, nici în filosofie, nici în artă. A fi creștin înseamnă a coborî Absolutul la nivel cotidian. Numai sfinții sunt creștini absoluți. Altminteri, creștinismul, gândit real, e inaplicabil tocmai pentru că e absolut. Elitele morale sunt mai presus decât cele intelectuale. Mie îmi plac oamenii care fac judecăți. Cei care fac silogisme sunt, față de adevăr, cum sunt curcile alea care se încurcă printre popice”.
Petre Țuțea (1902-1991), filosof, eseist, economist. În anul 1929 obține la Cluj licența și doctoratul în drept cu calificativul “Magna cum Laude”, cu o lucrare privind contenciosul administrativ. Execută 12 ani de pușcărie comunistă până în anul 1964. A fost numit “Socrate român” datorită preocupărilor filosofice. După 1989 cunoaște o popularitate fulminantă. Primește în garsoniera sa zeci de ziariști, iar în lumea culturală se vorbește despre un nou curent: “Țuțismul”. Spre sfârșitul vieții a început să lucreze la o “Antologie creștină”. Afirmă despre democrație: “Fără să gândesc la stilul darwinismului social, nu pot să rămân indiferent la incapacitatea democrației de a asigura selecțiunea naturală a valorilor. Democrații gândesc corpul social aritmetizat: numără capetele toate și unde e majoritate, hai la putere! «Sufragiul turmei!”. A dorit să facă o lucrare cu tema: “Aflarea în treabă ca metodă de lucru la români”.
P.S. “Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e țăran din Muscel. La închisoare, grija mea a fost să nu fac neamul românesc de rușine. Și toți din generația mea au simțit această grijă. Dacă mă schingiuiau ca să mărturisesc că sunt tâmpit, nu mă interesa, dar dacă era să nu mai fac pe românul, mă lăsam schingiuit până la moarte”.
Cu dragoste creștină, preot ortodox român
Ilie Bucur Sărmășanul
