Faptul de a ne pune bețe în roate sau de a ne tăia singuri craca de sub picioare se numește în termeni științifici autosabotare și reprezintă o dereglare comportamentală care ne împiedică să atingem succesul și bunăstarea.
Psihologii, citați de csid.ro, cred că oamenii se autosabotează pentru a se proteja: “În mod ironic, autosabotajul este considerat a fi un comportament de autoprotecție și este adesea motivat de teama de eșec. Stima de sine scăzută, lipsa de control sau traumele din copilărie pot duce la comportamente de autosabotaj, însă există căi prin care puteți prelua controlul și crește șansele de atingere a obiectivelor”.
Cauze
Stima de sine scăzută - Dacă vă confruntați cu o stimă de sine scăzută, atingerea unui obiectiv poate părea prea riscantă. În schimb, angajarea în comportamente de autosabotaj vă permite să rămâneți în zona de confort, iar în unele cazuri vă poate determina să nu credeți că meritați succesul sau fericirea. Neîncrederea în sine și autocritica vă pot împiedica să acționați pentru a vă atinge țelurile.
Performanța - Potrivit mai multor studii, persoanele care sunt axate pe performanță sunt mai predispuse la autosabotaj. În timp ce persoanele orientate spre o anumită activitate sunt motivate de sarcina în sine, persoanele orientate spre performanță sunt mai mult preocupate de rezultatul acelei activități. Persoanelor axate pe performanță le sunt caracteristice competitivitatea, preocuparea pentru modul în care sunt văzuți de ceilalți și tendința de a evita rezultatele slabe.
Lipsa de control - Lipsa de control ar putea, de asemenea, să vă predispună la autosabotaj. Dacă simțiți că dețineți foarte puțin control asupra rezultatului unei situații, ați putea recurge la autosabotaj pentru a diminua sentimentele de incertitudine. Această lipsă de control afectează adesea persoanele care se confruntă cu discriminarea și cele care lucrează în medii toxice sau trăiesc în medii abuzive.
Perfecționismul - Perfecționismul este o altă trăsătură asociată cu autosabotajul. Dacă sunteți un perfecționist (sau o persoană care refuză să accepte orice altceva mai puțin decât perfect), este posibil să vă temeți adesea de greșeli sau să credeți că dacă nu puteți face ceva perfect, nu ar trebui să faceți deloc. Această gândire de tipul “totul sau nimic” poate duce la comportamente de autosabotaj, precum amânarea.
Traume din copilărie - Și experiențele traumatizante din copilărie pot duce la comportamente de autosabotaj. În plus, traumele din copilărie pot afecta stima de sine și pot duce la dezvoltarea unor comportamente autodistructive mai dăunătoare, precum automutilarea sau consumul de substanțe.
Semnale - Autosabotajul se poate manifesta diferit la fiecare persoană, însă există câteva semne comune. Printre acestea se află tergiversarea sau așteptarea până în ultimul minut pentru a rezolva anumite sarcini (acordând prioritate nevoilor altor persoane în detrimentul propriilor nevoi), găsirea de scuze (dați vina pe alții pentru că nu vă atingeți obiectivele), refuzul de a cere ajutor, cheltuieli excesive, certuri cu cei dragi sau neglijarea nevoilor de bază, căutarea de aprobare din partea altora (în loc să credeți în voi înșivă) și comparația cu alte persoane.
Soluții
Pentru a evita autosabotarea, analizați cauzele care stau la baza acesteia. Fie că este vorba de o stimă de sine scăzută, de teama de a fi judecați de ceilalți sau de perfecționism, este important să înțelegeți motivul pentru care vă autosabotați.
Totodată, stabiliți obiective clare care să se potrivească cu valorile voastre. În loc să vă concentrați asupra rezultatului, concentrați-vă mai degrabă asupra felului în care obiectivele se potrivesc cu viața pe care doriți să o trăiți.
Autosabotajul poate proveni, atât din teama de eșec, cât și din convingerea că nu meritați succesul. Când vine vorba de a încerca lucruri noi, încercați să vă obișnuiți cu incertitudinea în loc să controlați rezultatul.
Lucreția Pop
(Sursa foto: shutterstock.com)
