De multă vreme, reforma administrativă, mai precis comasarea unităților administrativ-teritoriale mai mici, constituie un subiect de discuție în cadrul partidelor politice din România. Acest lucru a fost confirmat chiar de premierul Marcel Ciolacu, relatează Krónika Online, citată de hungarytoday.hu. Primarii localităților în cauză nu sunt încântați de această idee, așa cum este cazul în Dorobanți (Kisiratos) din județul Arad, unde reprezentanții comunității maghiare “au luptat de mult pentru independența față de Curtici (Kürtös), cu populație majoritar românească”.
Există un consens în coaliția de guvernare - Partidului Social Democrat (PSD) și Partidului Național Liberal (PNL) - de la București cu privire la necesitatea reformei administrative pentru a o face mai rentabilă din punct de vedere financiar. Nu există nicio șansă ca acest lucru să se realizeze înainte de alegerile parlamentare și locale de anul viitor, dar, fără îndoială, un nou guvern de coaliție PSD-PNL o va pune pe ordinea de zi. În opinia premierului Marcel Ciolacu, unitățile administrativ - teritoriale cu mai puțin de 500 de locuitori trebuie reorganizate, deoarece “structura organizatorică de tip comunist” trebuie schimbată. Or, apreciază sursa menționată, nu există nicio îndoială că marii perdanți ai reformei administrative “economisitoare” a partidului de guvernământ ar fi maghiarii din Transilvania.
În localitățile cu populație mixtă, unde procentul de naționalitate a permis până acum alegerea unui primar maghiar, reorganizarea administrativă planificată de partidele de guvernare ar înlătura această posibilitate, astfel încât comunele maghiare să devină parte din unitățile administrative cu populație majoritară românească.
Localitatea Dorobanți, cu o populație de 1.630 de locuitori, a cunoscut acest tip de “căsătorie forțată” cu decenii în urmă, când a fost anexată în mod arbitrar la orașul majoritar românesc Curtici, acum cu o populație de 7.300 de locuitori. În Curtici locuiesc 130 de maghiari, deci, comunitatea locală de maghiari din vechea unitate administrativă, inclusiv maghiarii din Dorobanți, nu ar ajunge nici măcar la 20 la sută, explică sursa citată. Locuitorii maghiari din Dorobanți se gândesc de mult la separare, iar în 2004, s-a ivit momentul decisiv, când Vince Almási și dr. Béla Almási au propus organizarea unui referendum. Marea majoritate a locuitorilor a votat în favoarea separării, creând astfel unitatea administrativă independentă Dorobanți.
După cum spune primarul din Dorobanți, Erika Korondi Józsa, nu poate fi comparat modul în care se descurcă acum localitatea - formată dintr-o singură comună - față de cum se descurca înainte. În ultimii 19 ani, au depus și au câștigat fiecare licitație disponibilă, ajutând la reînnoirea clădirilor publice, la îmbunătățirea rețelelor de apă și canalizare, la asfaltarea mai multor străzi, la construirea unei săli de sport și a unui teren cu gazon artificial și vin în mod constant cu noi proiecte.
Primarul din Dorobanți crede că investițiile comunitare și activitățile culturale pentru păstrarea identității funcționează mult mai bine și mai eficient în localitățile maghiare decât în așezările în care liderii comunității locale maghiare nu au puterea de a decide.
După cum spune Erika Korondi Józsa, politicienii români care gândesc în termeni de reducere a costurilor și fuziuni arbitrare ale localităților nu se consultă cu locuitorii. (sursa-hungarytoday.hu)
Ileana Sandu
