,,Toamna are mai mult aur în buzunare decât toate anotimpurile” (Jim Bishop)
Te invit, drag cititor, să evadăm împreună din târgul nostru, să fugim de știrile alarmante și să ne-ndreptăm spre Aluniș, satul nașterii mele, aproape de Reghin. Vom căuta miresme de toamnă prin satele așezate de o parte și de alta a râului Mureș. Șoseaua șerpuiește alene printre dealuri pitorești, sate colorate, care te fac să-ți imaginezi cum a fost odată. Îmi revin în memorie o mulțime de amintiri... Sate vii, cu obiceiuri străvechi, primitoare, cu oameni care te-ntâmpinau cu zâmbetul pe buze, curioși, uneori ironici, dar bucuroși când cineva le călca pragul. Ce vremuri și ce oameni frumoși trăiau odată... S-a schimbat satul... M-am schimbat și eu... Nici oamenii nu mai sunt cei care au fost. Unii, mulți dintre ei atât de dragi, pe care-i cunoșteam mai bine, au plecat în Împărăția Cerurilor. Au dus cu ei o parte din copilăria mea. Alții noi s-au mutat în casele lor și așteaptă a fi cunoscuți. Câteodată simt că parcă nu mai am timp să-i cunosc bine pe fiecare.
Culeg miresme de toamnă târzie și ajung în fața casei care m-a înălțat, mi-a mângâiat pașii, mi-a adăpostit copilăria. O pisică cenușie, tigrată, sare gardul vecin și mi se strecoară printre picioare mele. Pe via din curte, o gaiță mă privește curioasă. Oare cine o fi asta? se-ntreabă. Prin ferestrele sale, casa mă privește cu dor. Deschid ușa și iată-mă-năuntru. Într-un fioc, adică sertar, de sub oglindă, găsesc poze vechi, “cipuri”, cu toți ai mei. Atunci au început să mă năpădească amintirile copilăriei și mi-am lăsat imaginația să zboare ca un înger cu aripile cât copilăria mea.
După o vreme, că orice copil, intram în normal. În nopțile friguroase de toamnă, amintirile de astă vară mă-ncălzeau. Ce bine e că am amintiri care să-mi bucure sufletul și să-mi lumineze viața! În cămăruțele sufletului meu fiecare amintire e așezată la locul potrivit, ca și cărțile într-o bibliotecă. Le mângâi cu gândul meu, le ocrotesc cu sufletul și mă bucur că există! Să nu plecați că atunci voi fi mai săracă, dar și mai tristă...
Voichița Elena Toma
(Fragment din cartea ,,Unde se leagănă visele” , Editura ,,Cezara Codruța Marica”)
